O lume aparte
Autor: Ştefănescu Dumitru-Cristian
Un pat de spital mi-e albul decor
Sub cap, o pernă boţită
E timpul acum, aici o să mor
Declam cu o voce grăbită.
Rănile-s multe durerile dese
Tare mă arde, nu mai zâmbesc
Perfuzii în vene injecţii în fese
Simt cum încet, mă istovesc.
Nu am de ales şi mă supun
Când viaţa-mi aruncă înainte
Şi ce e rău şi ce e bun
Lăsându-mă fără cuvinte.
În albul decor, nu comentez
Nu vreau cuvinte deşarte
Mă concentrez şi eu creez
În mine o lume aparte.
Îmi spun în minte, nu eşti bolnav
Ridică-te acum şi păşeşte
În minte îmi spun, nu este grav
Ridică-te acum şi trăieşte.
Ştiu că eu am viitor luminos
Şi cuprins de-o putere grozavă
Din pat mă ridic, victorios
Nu vreau să fiu o epavă.
Şi morţii îi spun, o avertizez
Fă bine pe aici nu mai trece
Altfel în minte o să-ţi creez
O moarte ce te întrece.
5:18 PM 8/11/2012
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 11

Comentarii
În albul decor, nu comentez
Nu vreau cuvinte deşarte
Mă concentrez şi eu creez
În mine o lume aparte.
Lecturat cu plăcere, prieten drag!
Frumos!