Noaptea s-a culcat pe sine,
tu ai uitat-o în dormitor
cu întunericul la fereastra spre grădină
şi te-ai pornit la mine.
În faţa uşii s-a îndoit timpul,
o deschid să văd întruchipată minunea,
povestea nu-i chiar poveste,
o aşteptare învinsă
cu braţele deschise de împreunare-n destin
şi patimă-n dragoste.
Îţi spun să nu mai pleci,
să te opreşti la locul
unde ţi s-au aprins călcâiele!
tu ai uitat-o în dormitor
cu întunericul la fereastra spre grădină
şi te-ai pornit la mine.
În faţa uşii s-a îndoit timpul,
o deschid să văd întruchipată minunea,
povestea nu-i chiar poveste,
o aşteptare învinsă
cu braţele deschise de împreunare-n destin
şi patimă-n dragoste.
Îţi spun să nu mai pleci,
să te opreşti la locul
unde ţi s-au aprins călcâiele!
-->
Comentarii