o nouă stare... pentru o nouă zi

[Vladimir Nichita]

pe undeva
în locuri
mai puțin știute
ninge
cu scris de poeme
doar fulgi
albi de cuvinte
printre copacii aceștia
ce-și înalță ramurile
din trupul meu...

nu înțeleg de ce
se sting
luminile în blocuri
probabil
o imagine metaforică
a celei
care mă caută
fără ca să-mi privească
chipul...

ochii mei adânci
înțeleg magia ochilor tăi
atât cât plânsul
imi este ploaie
sau poate durere
în somnul meu
ce stârnește dorințe
de renaștere și șoaptă
pentru
un unic cânt...

pe undeva
îmi ascult necuvintele
cu lacrimile tale
tânguirea iubirii
știută
ca fierbere din adânc...

un mic popas poetic
în lumea poeziei
ce luminează
umbrele noastre
cu aripi de vis
vis
pe care il numesc
zbor...

Vladimir Nichita / Australia.
01/02/2019

[Vladimir Nichita]

Multumesc pentru apreciere, draga mea prietenă, Lenuș !

[Vladimir Nichita]

Va mulțumesc pentru minunatele dumneavoastră
cuvinte, Doamna Boroianu !

[Gabriela Mimi Boroianu]

Frumoasă poezie! Străbătută de fiorul dorului e duioasă ca o doină! Felicitări!

[Vladimir Nichita]

Multumesc, draga mea prietena, Lenuș !
   

[Vladimir Nichita]

Mulțumiri sincere... bine ai venit în lumea poeziei mele, Domnule Plătica Petre !

[Petru Plătică]

Superb!

[Muntean Ioan blog]

Frumoase versuri!♥️

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]