prin garduri
florile târzii de salcâm
parca înviorează
toropeala
acestui amurg
de sfârșit de august
sunetele sălbatice
ale beției de culori
fac să-mi tremure mâna:
aromele ceaiului
se amestecă cu
parfumul salviei
de-a lungul șinelor
de cale ferată
ca un dar al iertării
florile de echinacea
înfruntă
despărţirile
după ziua iubirii
multe frunze veștejite
multe doruri sfârtecate
ochiul
celui care îl adună pe el însuși
mulțumit
se retrage în adâncuri

Comentarii
"cel care îl adună pe el însuși" este LEVIATANUL-sarpele din biblie.
Aurelia, multumesc frumos pentru vizita.
Sanatate si bucurii, tuturor!
Adrian, multumesc frumos pentru popas.
O seara placuta!
Frumusețe melancolică Chiar și despărțirea, sau valurile gândurilor de dinainte, sunt întovărășite de dinamismul vieții. Mi-a plăcut!