Îmi coseşti iarba sub tălpi
fânul sub cap aşezându-l,
de mă culc în amiaza ta împlinit.
Ai pe trup frunze mirositoare de mentă
de-mi aţâţâ-n trup neastâmpărul,
setea mi-o face de foc,
şi tot mai sălbatică fugi...
Mă prinde căldura ce s-a aprins,
de nu mă lasă răcoare să-mi caut.
Alerg după tine odată cu vântul
care capătă trup şi te cuprinde
la un popas care rămâne de taină
ce-n taină se scurge.
-->
Comentarii