Pânză în ulei

lumea pare prinsă într-o centrifugăpe strada Lipscani pictorii beau la teraseculori de ulei li se scurg pepantofii albise urinează pe zidurile desenate în graffitinici să împarți un fum cu cineva nu mai este permisarta din acum se limitează la contemplarea lumii diogenicehei prin orașul meu circulă zei cu brațele pline de sticle goaleca niște iriși orbi deschiși neluminiiaerul viu care iese din canale șerpuiește printre câini și hingherisingură într-un moloz de cuvinte îțizic Manoles-a ruinat catedrala iarba a năpăditamvonuloamenii ca și păsările suferă de bipolaritates-a dus dracului ideea de permanență erosul miroase a stârvcu toate acestea împart fiecare milimetru de eufalia mea de timp necartezianiubirea ca un pescăruș decolorat sferic săratși vă mărturisesc că în orașul acesta diminețile se spală străzilepână nu mai miros a urină nici a artă
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->