Gânduri, şoapte amestecate, hălăduiau prin ungherele minţii
ca o varză într-o oală sub presiune, fără coadă. Erau ca o cădere.
Mă întreb: Ce mă fac cu mine?
Alergam prin lăuntru să dau de capătul cu ferestre – ochi
să mă privesc dincolo de pereţii scorojiţi de timp
şi retrocedaţi unui eu ce nu se află în poartă,
măcar,
la pauza mare dintre respiraţii
sau
n-am găsit strada din viaţa asta.
Fugeam. Înainte sau înapoi de mine?
Paralele fără de sfârşit, întinse, alunecau, în cerc.
20.01.2016 ora 13,22’

Comentarii