parcă ieri
parcă ieri am văzut chipul tău în oglindă
era desenat de picasso într-un degrade galben
pusă în în lanțuri de lună te legănai
ca o metaforă agățată de o minte diabolică
într-un fanar murdar de-atâta lume
parcă ieri eram cavalerul de la mancha
ce bea din ulcioare de cer chipul tău
parcă ieri eram fructe pe ramuri coapte
ce-așteptau să fie devorate de guri lacome
parcă ieri bătea vântul prin părul tău de mătase
și ningea cu aripi de fluture confetti
peste umbra mea geloasă de bastard balcanic
care voia să te cucerească cu trei versuri
simboliste dansând pe gavotele moarte
ale lui iacobescu și minulescu
parcă ieri te-am văzut parcă ieri te-am cunoscut
o romanță desuetă cântată pe clar de lună
de-un nebun și de-o nebună
ce se visau pe grand-canale în gondole de argint
o veneție albastră cu piața san-marco
plină ochi de porumbei ce se așezau frumos
peste visurile noastre
castelană tu erai în mantaua ta superbă
brodată cu trandafiri albi heraldici
cum mai șerpuia trena ta imensă prin ochii
gondolierilor care strigai mamma miiia
și cântau o dulce canzonna…
parcă ieri…
vineri, 22 martie 2013
-->
Comentarii