Pe-o aripă de vis, în prag de seară,
iubirile trădate se întorc pe rând
să îmi aducă-n margine de gând
regrete lungi pe strune de ghitară.
Ajung târziu cu amintiri lăsate
în golful strâmt al unui mic fiord
pe vânturile reci din polul nord,
să-mi răscolească vechile păcate.
Dar nu le cer nici milă nici iertare,
ci doar tăceri din magice-mpăcări
ascunse-adânc sub brâuri de fiori,
în zâmbetul din fiecare floare.
Voi adormi sub vraja nesfârșită
a melodiilor trecute peste veac,
de visu-n care-aș vrea să le împac
cu duci povești din fosta recuzită.
Abia când zorii fi-vor la fereastră
voi resimți că-a fost numai un vis
de întâmplări pe care le-am rescris
pentru garoafele lăsate-n glastră.
Comentarii
Aurora Luchian, ambele variante (ghitară, chitară) sun corecte. Mulțumesc frumos pentru lectură și felicitări!
Mulțumiri alese, Dorina Pop! Onorat!
Am citit cu drag.
”ghitară” - chitară