Să studiezi trecutul e o artă.
Plângi, dacă vrei, sau râde-n amintire
Și contemplarea îți va da de știre
Că ești o virgulă-n propria soartă.
Greșit repeți doar frica din plutire,
Învață să iubești lumina, iartă
Și ura care-ți bate-ncet la poartă,
Și slăbiciunea șoaptei din cârtire.
Revigorat, îmbracăte-n virtute,
Pășește pe drumul drept și-nțelege;
Fostele-ți sentimente abătute
Încet, încet vor vrea să se dezlege.
Viața nu se învață din statute,
Omul din experiența lui alege.

Comentarii
Îți mulțumesc pentru popas, dragă Aurelia.