Pierdut
Autor: Ştefănescu Dumitru-Cristian
---^^^!!*****!!^^^---
Cuvinte se rotesc în cap
Mă hărţuiesc fără-ncetare
Degeaba tot încerc să scap
De boala asta îngrozitoare.
Undeva pierdut pe cer
În a norilor spărtură
Eu renasc şi apoi pier
Într-o crâncenă furtună.
Aud o nechezătură
Armăsari înaripaţi
Trag în grabă o trăsura
Zboară parcă sunt turbaţi.
În trăsura nişte zîne
Servitori, vreo doi pitici
Ce îngână rugi păgâne
Înţeleg că sunt amici.
Şi o zînă mă întreabă
Ce-i cu dumneata aici?
Pleacă iute.Ce n-ai treaba?
Din baghetă face plici.
Din visarea mea neghioabă
Cad îndată şi mă împlânt
Blestemat de zîna snoabă
Adânc tare în pământ.
..................................
Când mă pierd sunt fericit
Mi-e chipul oglindit în ape
Strălucitor şi liniştit
Pe drumul meu fără hârtoape.
Încep să calc mai apăsat
Nu mă mai tem de omenire
Ştiu că am sufletul curat
Aşa cum e a mea menire.
Tuesday, 03 February, 2015
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 10

Comentarii