Plecările părinţilor

 

Câte plecări,

atâtea porţi

rămase-ntredeschise

spre reveniri

şi drumuri care-aşteaptă

dar şi plecări

când poarta se închide

c-un zgomot sec

ecoul nu răspunde

rămân în amintire

privirea,

părul alb

şi ridurile pielii

părinţi,

de-atâtea ori

daţi la o parte,

purtători

de-atâta moarte

pârjol

în urma voastră

şi poduri rupte

amintirea doare

noi, în sicriu,

voi, în albastru,

plini de îngeri.

 

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->