Întind mâna spre cer să-l (cu)prind cu degetele, prelungiri
de ramuri şi din fiecare, alte braţe se lungeau în privire.
Fiecare deget era un trup
însuşi şi fiecare îşi avea
mâna lui cu alte cinci degete
şi fiecare deget, alte degete
până când nu m-am mai văzut
în afară de cer.
Şi, totuşi, eram eu sau el în mine, nu ştiu
care ne îmbrăcam unul pe altul în hainele sale
şi nu mai apucam să vedem goliciunea din afară.
Eram plin pe dinăuntru cu dinlăuntrul meu - Sufletul.
12.12.2015 ora 14,20’

Comentarii
multumesc din suflet Lenus, o zi frumoasa, Marius
multumesc din suflet Rodica, o seara/noapte binecuvantata, Marius
un interior atat de concentrat incat inauntrul sau ne putem regasi... noi, cu adevarat. Un poem cu tenta filosofica, plin de incarcatura si sensuri, Felicitari, domnule Marius!