tu nici nu știi cât plouă afară
se-ndeasă apa în pământ
melcii simțind răcoarea
se cațără timid pe picături
sau sunt purtați de vânt
nu-i nici o lună nici o stea
ca să răzbată prin cascadă
iubirile se-neacă
iar nouă
ne-au apărut deodată branhii
și dăm încet din coadă
-->
Comentarii
... să nu iasă cu ochi de la prea mult dat din coadă
Super!
