Plutire
Plutim într-o luntre cu clipe uitate,
când o toamnă la porți se aude în cânt,
cu o ancoră piatră de atingeri furate,
te întreb, ești aceeași, căci eu, tot eu sunt ?
În palmele noaste am avut noi destine,
dorinți de inălțare, prin iarbă cu lacrimi,
lumina-ți mai arde, în gări sau pe șine,
călcată pe verde cu galben din patimi.
Mi-ești visul ce arde mereu al meu trup,
scufundarea în vremea ce în dor ne ascunde,
pe pajiști de flori, sau la margini de stup,
în toamna de galben din sfinte secunde.
Plutesc în speranță, deznădejdea e crudă,
răsăritul mi-e fulger, iar raza suflare,
am căzut dintr-un zbor, în credința mea ludă,
cu drept la iubire, fără drept la iertare.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Foarte frumoase versuri!