(Gânduri pentru săptămâna luminată)
Aş rupe-o floare din grădina de cuvinte,
Aş aşeza-o în cartea” Luaţi cu toţi aminte”.
Floarea cuvânt e zămislită din lumină,
Alină tot ce doare, arde şi suspină.
Aş picura pe floare iubirea nesfârşită,
Să spele-n stropi de rouă durerea rătăcită
Şi în culoare caldă aş presăra uitare
N-aibă asemănare, în lume, a mea floare.
Aş răsădi-o în suflet cald şi cu lumină
Şi aş stropi-o ‘n vers cu roua cerului, divină,
Nu aş lăsa să crească pe câmpurile triste,
Floarea cuvânt să facă, iubirea, să existe.
În soarele în flăcări, floarea cuvânt zâmbeşte,
Nicicând nu sângerează la cel care iubeşte,
Pe frunza ei curg picuri de rouă cristalină,
E semnul bunătăţii, iubirea cea divină.
Citiţi-mi cartea dragă” Luaţi cu toţi aminte”,
Dă-ţi lumina voastră în sfintele cuvinte,
Pământul să-nflorească cu florile iubirii,
Parfumul lor deschidă, poarta mântuirii.
-->
Comentarii
Un poem minunat