Seara ascultă câteva note de jazz,
Urmăresc clapele pianului în extaz.
Lumină caldă mă priveşte de pe tavan,
Privesc cum trece o zi de iarnă din an.
O pauză scurtă mă trezeşte din visare,
Se odihneşte pianistul şi toba mare.
Este un loc drăguţ, puţin chiar misterios,
Lângă mine se aşează un chip bucuros.
Pregăteşte baghetele magice cu migală,
Eu îl privesc atentă dar cu mare sfială.
Se ridică, spune ceva pianistului la ureche,
Degetele vibrează în câteva sunete discrete.
Cinelele neliniştite se odihnesc lângă tobe,
Întorc capul şi spun pst la nişte vorbe.
Mă ghemuiesc într-un colţ bine ascunsă,
Mai stau o oră, sau două şi merg acasă.
Împletim într-un buchet clipele minunate,
Pe clapele negre degetele alegă nebuneşte,
Ascult o voce ca un descânte în noapte
Ritmuri nemuritoare dăruiesc …. şoapte.
Afară începe să ningă şi este foarte frig,
Cineva îmi dăruieşte zâmbind un covrig.
Ascultăm… învăluiţi de muzica de jazz,
Trompeta, contrabasul, pianul fac haz.
Este târziu ne pregătim să plecăm acasă,
Este târziu în această iarnă prea geroasă.
Un clarinet se mai aude în această noapte,
Mâinile în mănuşile mele sunt cam îngheţate
-->
Comentarii
Mulţumesc domana AureliaAlbAtros!