Pe un perete de sare ea se picta-n oglindă
în păr cu o diademă de stele
cu rubine în colţuri.
Avea doar lumini şi umbre
ca să estompeze culorile lucioase,
lini şi puncte de sprijin
pentru frumos.
O strălucire venea de niciunde
cât penelul aluneca,
de portretul se închega rebel
ca pe o scară la cer urcând.
Am văzut cum peste poate sideful
pune cîte un contur pe albastru
şi de pe aripi la fluturi
se presară magic praful pe cute.
Eu priveghez de uimire,
de totul îmi pare subţire
ca o pânză de mătase cu nuanţe
în care primăverile se contopesc,
fermecate păsările vin
să cânte.
După aceea începe să ningă
şi peretele de sare se topeşte.
-->
Comentarii