POTAIA OPORTUNISTĂ
O potaie,-un răsfăţat, la castelul unui duce,
Prefăcut, de-altfel galant, majordom la palat,
Intrigant neobrăzat: bârfea pentru a-i seduce
Pe veniţii... să-l salute pe distinsul potentat.
Arunca în vânt cu vorbe către distinşii bărbaţi,
Că regina nu-i prea-nghite, regele e supărat...
„Am fost invitat la „Casa regală” şi am acultat:
Nu mai sunteţi agreaţi, poate veţi fi alungaţi!”.
Frica-i cuprindea. Reverenţe îi făceau, sărmanii,
Daruri scumpe-i aduceau şi, pe deasupra banii
Înmânaţi cu grijă, spre-a nu fi văzuţi. Se temeau.
Le zâmbea perfid, nici că se ferea, banii îi plăceau.
Când ochea un chefliu, ca „prieten” îl făcea atent:
Arăta spre-a lui soţie: „Amice!... află că un client,
În piaţa de floi, i-a făcut cadou, un buchet imens;
Fii discret, dar şi atent: află care-i al lui interes...
Vrea rang ori să-l împrumuţi? Dar spre ştirea ta:
Doamna era tandră, i-a zâmbit. Cred că-l cunoştea”.
Altuia-i şopteşte, în laţ îl prindea, doar e şarlatan:
„E cam distrată prinţesa, mai vânează? Da. E bal.
Întreab-o dacă-l visează? Spune-i: contele-i banal!”
Altădată, când la masă se-aduceau cupe fierbinţi,
Unde nu te aştepati, îl vedeai că le zicea la părinţi:
„Prietrenia-i din onoare, dar aminte... luaţi la mine!...
Ducele are plăcerea: deseori se distreză cu pupile;
Şi mai toate, cum ştiţi bine, vor să fie promovate;
Plata n-ar fi pipărată, dar vedeţi, sunt deocheate...”
..........................................................................
Într-o dimineaţă, de abia se trezise, c-a fost invitat
De stăpânul său, ducele, pe care el l-a-ncondeiat.
- Te anuţ, slujba la palat s-a terminat! Vei pleca.
- Ce-am greşit, stăpâne!... Asta-i hotărârea ta?
- Parţial îţi spun că îmi aparţine. Să te mint nu pot:
Regele te vrea, îi place de tine! Vrea un idiot!...
.......................................................................
La rege potaia şi-a văzut de treabă, a lucrat la fel...
Când a primit plicul ştampilat: „ De-un aşa tembel
Nu avem nevoie. Poţi pleca la duce, eşti concediat!”
Potaia n-a disperat, s-a orientat: e-n senat, deputat
Şi nici rău nu-i merge, are trei moşii, este opozant...
Că-i neobrăzat... calomnia-i bună, şi-a tot avansat.
Nu va fi surpriză de-l vedem la anul lângă preşedinte,
Ştie sfori a trage, a slujit un rege: a minţit şi minte.
* * * * *
Toate ce v-am spus, nu este-ntâmplare,
Intriganţi ca el, ţara noastră are...
Lipsă nici că duce de potăi tâmpite,
Ies mereu în faţă şi sunt nesimţite.
Merg la sindroifii şi sunt nelipsiţi,
Iar în catedrale se-nchină la sfinţi.
Fac chiar pe eroii, obraz n-au de fel;
Ţinta lor e una: bani în portofel.
-->
Comentarii