Focul nu arde decât
resturi, uscate.
nu fugi de el
dacă ești verde.
Apa iubește lacrimi
ude, sărate.
nu plânge
dacă nu ești val.
Cerul nu e senin
fără soare.
aprinde viu
nopțile albe.
Iubește durerea mult
și căderea în rugă
îți va fi
lumină de foc
apă în clocot
cer de furtuni
și sigură moarte
Nu te teme!
sfârșitul nu e
decât realitatea certă
pe care o știm
dinainte de naștere.
20 03 2012
Ștefan Oană
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Lenus, Mihaela, va multumesc cu mare drag!
Fără foc, fără apă, fără cer nu am putea trăi. Superb poem, Ştefan.
Am lecturat cu plăcere aceste versuri frumoase