Am presărat un curcubeu
În calea glasului tău lin
Ca semn că tu vei fi al meu
Gând de nobleţe şi preaplin.
Îmi regăsesc starea de bine
Alerg cu nostalgie-n suflet
Dar când privesc din nou spre tine
Eu nu mai văd al tău cel zâmbet.
Sunt calde clipele din somn
Ce se pogoară cu nesaţ
Peste el trupul încă gol
Iar tu eşti încă la al meu braţ.
Prin ochii tăi privesc la mine
Şi stânjeneala o absolv
De gândul că îmi e tot bine
De când citesc din cel ceaslov
În care visele dispar
Şi se destăinuie trecutul
E prea mult trist şi prea mult har
Aş vrea să regăsesc tumultul
Pe care doar hoinarul hoţ
Ce duce visele departe
L-a prins când noaptea n-are soţ
Şi l-a trântit în zări deşarte.
Prin ochii tăi acum văd tot
Trecut, prezent şi cam atât
Căci viitorul pare mort
Iar eu sunt tot posomorât.

Comentarii
Am citit cu plăcere!
Frumoase versuri!