Prin ploi

Ţi- am dăruit iubire, o cupă de nectar

În nopţile toride, ascunse-n calendar

Inima-mi  străpunsă, fierbinte ca o lavă

Ca un cadou de preţ ţi-o dăruiesc pe tavă.

 

Cu lacrimă amară şi dorul în duet

Îţi scriu în miezul zilei un delicat sonet,

Sunt doar o carte care nu poţi s-o citeşti;

Tu-n suflet locatar ce-n mine  doruri creşti.

 

Iubirea-i labirintul ideal spre fericire

Aprinde focul sacru, e dulce împlinire,

Îmi ţese aripi mari cu care zbor

Spre magic Paradis în clipele de dor.

 

Numai cu tine viaţa mea mai are sens

Prin ploi de praf de stele te iubesc intens.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean ramura care nu se frânge (cybersonet DXCIX)
Acum 11 ore
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 21 ore
Finicul care opreşte căutarea prin Cronopedia
Acum 21 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Finicul care opreşte căutarea
Acum 22 ore
Mai Mult…
-->