14. (poezie, cybersonet)
ploi (7)
Se scurge fără rost această vară,
tu încă mai visezi că suntem amândoi,
dar amintirile încep să moară
pe malul râului, sub plopii tot mai goi.
Rafalele de vânt, dezlănțuite,
alungă frunzele căzute din castani
sub băncile-ncărcate cu ispite,
rămase-n neuitar
Aceleaşi ploi se smulg din nevăzut
Şi-aceiaşi nori îşi strigă biruinţa;
Înoată-n sânge pseudocredinţa –
Un suvenir din mărul revolut.
Aceiaşi câini se-nhamă la trăsuri
Şi-aceiaşi „morţi” îşi urlă nefiinţa;
Ne costumăm războaiele-n Levinţa*,
Când foamea naş
(sonet)
Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua
La geamul viu al iernilor din noi,
Înghesuiți în vechiul mușuroi,
Ce-și cară fericirea cu ocaua.
Prin visele-adunate în convoi,
Sulemenim ades cu bidineaua
(Strângându-ne la zâmbete cureaua)
Și soarele, pe chip
Înfloresc amintiri sub cascada de ploi
(Anotimpul de jad se-oglindește în noi):
Când la pieptul tău blând, universu-l simțeam,
Fericirea-și cresta primăvara pe ram.
Pentru zâmbetul tău – un concert de viori,
Ți-aș aduce, în vis, nemurirea din s
Chiar de sunt vie, mor încet în mine,
Cu fiecare ton de vodevil,
Din amăgiri la metru sau la kil,
În trenul vieții, legănat pe șine.
Și amorțită-n trista balansare,
Pe culoar mă mai strecor tiptil,
Din martie și până în april,
Pândind la colț o dulce alina
Ţi- am dăruit iubire, o cupă de nectar
În nopţile toride, ascunse-n calendar
Inima-mi străpunsă, fierbinte ca o lavă
Ca un cadou de preţ ţi-o dăruiesc pe tavă.
Cu lacrimă amară şi dorul în duet
Îţi scriu în miezul zilei un delicat sonet,
Sunt doar o cart
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!