Blog

Jocuri de cuvinte - sol

Geografie lingvistică

          Solul

          Moto: „În traiul nostru pământesc,/ Constaţi, când cugeţi îndelung,/ Că mulţi din oameni se-mplinesc,/ În timp ce alţii se... ajung.” (Constatare de Aurel Codreanu din Antologi

Jocuri de cuvinte - sol

Geografie lingvistică

 Partea întâi la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-1

          Solul în lume și în viață

          Moto: „În această groapă zace/ Păstorel căruia-i place,/ De-i veţi îngri

Jocuri de cuvinte - sol

Geografie lingvistică

 Partea întâi la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-1

Partea a doua la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-2

          Realități funciare

Cândva om fi sfioase umbre râvnind la izul de gutui,

Ne-om „vindeca” singurătatea cu simţăminte amărui.

Ne vom feri sub crugul zilei de rânjetul anxiogen

Al morţii, care smulge clipe din fiece ipochimen.

Vom sta la coadă la uiumuri* cu tolba plină de p

Copac bătut de ploaie şi de vânt,

cu frunzele întoarse către stele,

puterea ta venită din pământ

o simt şi-acum în gândurile mele.

Prieten drag, de cînd eram copil,      

mi-ai legănat şi gânduri şi uitare,  

ajuns cândva departe, în exil,

mi-ai fost balsa

Am privit cerul de-atâtea ori
în viața mea încât nu știu să spun
dacă ziua sau noaptea se vede
piesa lipsă din infinitul puzzle
al grandiosului Univers de unde
Tatăl ceresc a strâns-o și-a adunat-o
în căușul palmei Sale apoi m-a
făcut pe mine cu rostul meu
p

Aceleaşi ploi se smulg din nevăzut

Şi-aceiaşi nori îşi strigă biruinţa;

Înoată-n sânge pseudocredinţa –

Un suvenir din mărul revolut.

Aceiaşi câini se-nhamă la trăsuri

Şi-aceiaşi „morţi” îşi urlă nefiinţa;

Ne costumăm războaiele-n Levinţa*,

Când foamea naş

Pământul nostru

îmi pătrunde în oase,

ca o boală incurabilă:

ţărână în ţărână –

doi fraţi siamezi cu tricolorul în atomi.

Dunărea îşi deschide, din când în când,

porţile în pieptul meu,

inundându-mi poiana de narcise.

La hotar de suflet,

steiuri de Carpaţi

îşi

Durerile patimilor

îşi scutură

broboanele de sudoare

fără să-şi potrivească

secunda sau minutul

fixându-şi răul în capcana timpului

care nu ştie nici el

ce-aduce şi ce ia.

Rămân prinse

de trecerea lină

a clipelor nenumărate

curgând la vale

pe coasta sufletului

îm

firicel de iarbă viu

răsărit într-un pustiu

ce-ţi pare rău să-l striveşti

în clipa-n care-l priveşti

hrăneşte-ţi rădăcina

primită din Lumina

duhului sfânt apărut

atât de mic şi mărunt

ce-n tine a încăput

să nu devină cărunt

că ţărâna se plânge

de sufletul îţi f

Se furișează iarna stingher în viața mea,

Cu-alaiul ei de neguri, nervoasă, dă din coate,

Deschide larg fermoarul nămeților din ea,

Spre pârtia speranței aleile-s blocate.

Bocesc luminătorii pe cerul sidefiu,

Crestează universul un întuneric magic,

Se sc

Toamna

e prin apropiere,

deocamdată

privește de după nori

pământul

încă înverzit,

tratează cu razele soarelui

pactul

culorilor pentru venirea ei,

al vântului necesar

sau

al ploilor sale.

Auzindu-i mesajul,

păsările călătoare își agită aripile,

alte flori tresar și

A venit toamna pe la noi
Să ne-ntrebe: ,,Ce-i cu voi?,
prea mult vă place vara,
dar vreau să trec şi eu cararea!''

Vrea sa-si revendice drepturile,
Căci ea ne-aduce vremea rece şi poamele.
Roadele pământului coapte,
Ce ne plac în timp de iarnă, pe-n