13. (madrigal)

~ Frunza de argint ~

primele semne ale toamnei

05. (cyberpoeme, cyberproze)

~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~

August - Coptura de Chihlimbar și Cenușa Soarelui

15. (poezie, cybersonet)

~ ciclu fiorul tropicelor ~

cybersonete exotice de amor #15

Motto: „Ardem în aceeași umbră în care zeii își caută nemurirea.” (Vechi poem sanscrit)

17. (eseu, proză scurtă)

~ ciclul Când florile au învățat să vorbească ~

subciclul Calendarul florilor visătoare - povestiri din jurnal

Eseurile Dorei - Când ploaia m-a învăţat să respir primăvara

20. (poezie, cybersonet)

ciclul „geometria fulgilor şi alte încercări de lumină”

02. (poezie, cybersonet)

09. (poezie, cybersonet)

29. (poezie, cybersonet)

Jocuri de cuvinte – ploaie

Geografie lingvistică

          Ploaie

          Moto: „Îmi place să merg pe ploaie pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.” (Rowan Atkinson)

Plângând în ploaie

M-am născut într-o lună ploioasă de toamnă, despre

          Jocuri de cuvinte – ploaie

          Geografie lingvistică

          (postarea oprecedentă)

          Ploaie

          Moto: „Îmi place să merg pe ploaie pentru că nimeni nu mă poate vedea plângând.” (Rowan Atkinson)

Plângând în ploaie

Copac bătut de ploaie şi de vânt,

cu frunzele întoarse către stele,

puterea ta venită din pământ

o simt şi-acum în gândurile mele.

Prieten drag, de cînd eram copil,      

mi-ai legănat şi gânduri şi uitare,  

ajuns cândva departe, în exil,

mi-ai fost balsa

În trupul meu bolnav de lipsa ta

Se-aprinde-o lampă tristă de veghere,

Îşi scutură candoarea o lalea,

Sub ploaia ce desparte emisfere.

Iubirea frântă, scoasă la mezat,

Învăluită-n ceaţă purpurie,

N-a fost un curcubeu, ci surogat,

Un tremur suferind de-anor

Întinde mâna și trage norul acela mai deoparte
Nu vezi că s-a făcut atât de noapte
Încât nici umbra nu mai știe de cărare
Și nici de unde soarele răsare?

Și ploaia, ploaia dă-o peste fruntea unui munte
Cheamă un vânt câinos să o asmute;
N-o vezi cum f

Plouă. Plouă şi iar plouă de zile, zic eu...vreo nouă.
La-nceput cu iz de mentă, dar de ieri ca o dementă
tot pânzişă, persistentă, se aruncă când piezişă
dezvelind bulbii de cală, când lovind pe verticală.
Scotocind ca o mătuşă dacă-am pus lacăt la

Şi-au început norii crosul pe cerul singuratic
că le-a trecut prin minte un gând şugubăţ
prea mult e mângâiat de razele soarelui ce nu
ştiu altceva decât să valseze în paşi de lumină
ia să-i înecăm puţin corăbiile atâta timp
cât Domnul ne dă voie să ne f

(sonet)

Sub scânteierea florii de gutui,

Am decupat simţirile de ceară,

Ce mi-au lăsat nervurile să doară,

În desfrunziri cu gustul amărui.

Şi domolind silabe-n călimară,

Am cutezat, în vise albăstrui,

Să îmi agăţ iubirile în cui,

Ca pe-o ebóșă palidă, nec

          Ropotul ploii păcănea în geamurile închise ermetic, pe care locatarii avuseseră grijă să le-nchidă, în timp ce norii se dezlăntuiseră învrăjbiţi între ei din cine ştie ce motiv, pe care numai Dumnezeu îl ştia. Deşi era după-amiază, furtuna

Octombrie, luna buclucaşă a toamnei în care vremea bună se joacă de-a v-aţi ascunselea cu vremea rea, ajunsese pe la jumătatea ei. În timp ce la televizor se anunţau noutăţile despre desfăşurarea sărbătorii Sfânta Paraschiva, toamna intrase pe străzi

Iubesc ploile de vară.

Ele spală infinitul.

Stropii din pieptul cerului

îmi tatuează universul

şi-mi hrănesc simţirea

cu perfuzii de lumină.

Iubesc ploile de vară,

îmi franjurează liniştea

mă inundă cu tine,

să pot purta chipul de viaţă,

ce mi-a fost dat.

Vânt

firicel de iarbă viu

răsărit într-un pustiu

ce-ţi pare rău să-l striveşti

în clipa-n care-l priveşti

hrăneşte-ţi rădăcina

primită din Lumina

duhului sfânt apărut

atât de mic şi mărunt

ce-n tine a încăput

să nu devină cărunt

că ţărâna se plânge

de sufletul îţi f