11. (madrigal)
~ Frunza de argint ~
primele semne ale toamneit
Siluetă pe fundal de argint (11)
trupul tău în lumina asfințitului
Apusul taie linii fine
Pe trupul tău zvelt și curat,
Septembrie se uită bine
La tot ce zeii ți-au dat.
O umbră lung
trup (23)
11. (madrigal)
~ Frunza de argint ~
primele semne ale toamneit
Siluetă pe fundal de argint (11)
trupul tău în lumina asfințitului
Apusul taie linii fine
Pe trupul tău zvelt și curat,
Septembrie se uită bine
La tot ce zeii ți-au dat.
O umbră lung
03. (eseu, proză scurtă)
~ ciclul Când florile au învățat să vorbească ~
subciclul Calendarul florilor visătoare - povestiri din jurnal
Din jurnalul Dorei – trezirea trupului
Trezirea lentă a simțurilor – între lumină, atingere și acceptare
Motto: „
16. (poezie, cybersonet într-un vers)
~ ciclul Temperatura dintre cuvinte ~
trup gândit (cybersonet DXXXIV)
trupul tău gândit îmi modelează dorul; fiecare atingere devine o strategie, frigul tace ca pretext, februarie ne respiră lent, fără grabă
16. (poezie, cybersonet într-un vers)
~ ciclul Temperatura dintre cuvinte ~
trup gândit (cybersonet DXXXIV)
trupul tău gândit îmi modelează dorul; fiecare atingere devine o strategie, frigul tace ca pretext, februarie ne respiră lent, fără grabă
29. (poezie, cybersonet)
~ ciclul cărindar de argint ~
plăcerea se naşte în trup (cybersonet DIII)
te-apropii mă cuprinzi cu mâinile-ţi grele
buzele-ți îmi răspund dintr-o suflare-n sânge
iar frigul dispare în febra ce te-atinge
plăcerea e aici în
24. (poezie, cybersonet)
~ ciclul cărindar de argint ~
lapoviță pe trupul tău (cybersonet CDXCIII)
fulgi grei se topesc pe pielea ta fierbinte
te simt cum tremuri fiecare atingere e mai adâncă
răcoarea se face tot mai aproape și buzele-ți se arunc
29. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
serenade în dialog cotidian
[ea] tronul meu e trupul tău (cybersonet CCLXXXIX)
ce zeu te crezi cu fulgere-n privire
ești doar un muritor ce s-a-mbătat
de mine – da de-a mea stăpânire
ce-ți face cerul mo
28. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
serenade în dialog cotidian
[el] extaz în catedrala trupului (cybersonet CCLXXXVIII)
tu ești altarul meu de carne vie
și eu – un jupiter ce cade în genunchi
să cer extaz din sfânta ta mânie
ce rupe ceru
10. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
trupul tău în dimineţi (cybersonet CCLXX)
când dimineața-și rupe vălul blând
și soarele pătrunde-n camera-ncet
al trupului tău cald cu dor arzând
mă-mbie-n brațe visul meu discret
pe pielea ta o undă
24. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
Secţiunea „Simetrii diurne”
somnul trupului tău (cybersonet CCLIV)
adormi cu gura caldă lângă mine
cu trupul gol vibrând de nesfârșire
și pielea ta păstrează-n amintire
mirosul meu săpat adânc în tine
12. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
Secţiunea „Melancolii în amurg”
trupul tău amurgul meu (cybersonet CCXLII)
te văd cum pleci în rochia-ți de seară
și-n pașii tăi se scurge-o mirare
cu trupul tău ce încă mă mai doare
și buza ta ce tace
06. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
Secţiunea „Melancolii în amurg”
aprinderea trupului (cybersonet CCXLVI)
în pielea ta se-aprinde seara moale
ca un văpăi ce știe să se-nchege
pe sânul meu sub palmele-ți prea lege
se face trupul zori și
30. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
citeşte-mi trupul noaptea (cybersonet CLXXVIII)
citește-mi trupul noaptea scris în umbre moi
pe pielea mea tăceri se-mpletesc blând
sub degetele tale arde și dispare un dor flămând
se scrie dorul vie mă
În trupul meu bolnav de lipsa ta
Se-aprinde-o lampă tristă de veghere,
Îşi scutură candoarea o lalea,
Sub ploaia ce desparte emisfere.
Iubirea frântă, scoasă la mezat,
Învăluită-n ceaţă purpurie,
N-a fost un curcubeu, ci surogat,
Un tremur suferind de-anor
Întunericule nu vreau să te mai văd
eşti atât de slăninos şi de guşat
în greutatea urii ce se revarsă-n valuri
din sufletele neştiutoare de iubire
cel mai obez gol pe care l-am întâlnit
vreodată pe unde mergem şi simţim.
Oricât de tare îl doare pe trup
(dur
Sunt doar o mască pe un suflet gol,
Un chip plăpând cu-alură de scânteie,
Seiful greu din ceară, fără cheie,
Ascuns în al neliniștii atol.
Sunt stația rămasă fără tren,
Sub orologiul vechi, mușcând din noapte,
Ori un popas de-ntunecate șoapte,
Un ultim ver
Spicuim răspunsuri şovăitoare
născute din nu ştiu ce întrebări nepuse
referitoare la locul de unde-am venit,
privind pământul şi cerul ca două frontiere
care ne-au pus vamă pe trup din cap până-n picioare,
scriind în cartea destinului sănătos sau bolnav,
u
Aveam cândva doar nuferi în privire,
Petale se brodau în ochii mei,
Pe trupul meu, suave flori de tei
Își împleteau parfumul în neștire,
Iar frigul arctic – un bătrân sihastru,
În oaza-mi vie, nenăscut părea,
Răstimpul – un ponton de catifea,
În primăvara
Te rog, strânge-mă-n braţe cât eşti încă cu mine,
Cât iubirile noastre nu sunt încă străine,
Cât timp dorul ne-apasă nefiind împreună,
Căt mai este credinţă-n astă lume nebună.
Să mă strângi cu putere, să te simt tot aproape
Căci mi-e frică de mine c
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 11
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!