Jocuri de cuvinte - sol (3)

 

Jocuri de cuvinte - sol

Geografie lingvistică

 

 Partea întâi la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-1

Partea a doua la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-2

 

 

          Realități funciare

 

          Moto 1: „Proprietatea funciară este mama inegalităţii şi brutalităţii.” (Jean Jaures)

          Moto 2: Muncă. Un proces prin care A măreşte proprietatea lui B.” (Ambrose Bierce)

 

Ați auzit expresia „ai carte, ai parte”. Expresia nu se referă la școlile urmate sau la totalitatea cunoștințelor însușite din cărțile citite, ci la faptul dacă ești înscris în cartea funciară cu toate bunurile imobile pe care le ai în proprietate, terenuri cu una sau mai multe parcele și construcții (clădiri, căi ferate, poduri, mine, sonde, instalații industriale, gări, porturi, aeroporturi, mine, căi ferate, șosele, diguri etc.), ai parte (de viață bună, fără griji).

Ne gândim la România postsocialistă, în capitalismul ăsta nașpa dorit de cetățeni și construit aiurea de politicieni, fie de „cea” (strigăt cu care se mână boii spre dreapta), fie de „hăis” (strigăt cu care se îndeamnă boii înjugați să o ia la stânga).

Și totul trebuia să reînceapă cu proprietatea, pe care fostul comunist pârât Iliescu zice-se că o „sprijinea”, nu o garanta și cu cadastrul. Ca să nu deviem de la subiect, revenim la dicționare și enciclopedii. Oricum, am studiat noi științele politice marxiste și nemarxiste, dar din dicționare aflăm că: „proprietate - stăpânire deplină asupra unui bun, bun material stăpânit, mai ales pământ (agricol) sau imobil, în baza unui drept recunoscut”. Bunurile imobile sunt parcele de teren și construcții pe parcele de teren.

Trecem la cadastru și publicitate imobiliară, de care România a suferit în multe perioade istorice și suferă și acum. Toate definițiile din dicționare erau în majoritatea cazurilor incomplete, referindu-se uneori numai la aspectele lucrărilor tehnice, nu și cele juridice și economice.

Toate sunt importante, dar mai ales aspectele juridice și economice, deoarece acestea se referă cu prioritate la relațiile dintre proprietar și bunul imobil (terenuri din una sau mai multe parcele și construcții), dintre proprietar și organele statului, financiare sau economice.

Definim cadastrul ca parte componentă a sistemului unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe un teritoriu administrativ. Entitățile de bază ale acestui sistem sunt imobilul și proprietarul. Sistemul de evidență al cadastrului are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. Cadastrul general este sistemul de evidență al imobilelor de pe întreg teritoriul țării, aceste imobile fiind parcelele de teren și construcțiile de orice fel.

Funcția juridică se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară. Funcția economică evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacții imobiliare. Funcția tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea, pe bază de măsurători, a poziției configurației și mărimii suprafețelor parcelelor si construcțiilor pe destinații, categorii de folosință și pe proprietari, chestie nefinalizată în România.

Publicitatea imobiliară are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din același teritoriu administrativ și se realizează de către oficiile teritoriale (O.C.P.I.) pentru imobilele situate în zona de activitate a acestora. Una sau mai multe parcele alăturate de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosință, aparținând aceluiași proprietar, formează un imobil care se identifică printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară. Acum putem trece la oile noastre.

 

          Situația actuală a terenurilor agricole

 

Înainte de 1989, România dispunea, de 23.839.071 hectare, din care teren agricol 14.730.711 hectare, păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră 6.790.596 hectare. Din cele aproape 14,8 milioane hectare de teren agricol, doar 9.358.130 hectare reprezentau suprafață arabilă a țării, în rest, terenul agricol, era ocupat cu pășuni – 3,3 milioane hectare, fânețe – 1,5 milioane hectare, vii – 280.000 hectare și livezi – 256.000 hectare. Peste 50 % din suprafața agricolă și aproape 65 % din suprafața arabilă se încadra în zona I și zona a II-a de fertilitate. Adică erau oluri de calitate.

Fărâmițarea pământului agricol realizată prin neadecvata Lege 18 din timpul lui Iliescu a făcut ca cele aproximativ 4000 de exploatații agricole performante, câte funcționau la sfârșitul anului 1989, să fie rupte în 4 milioane de pseudo-proprietăți pe care statul le-a abandonat cu totul.

Marile exploatații agricole, CAP-uri, IAS-uri, Asociațiile intercooperatiste din sectorul vegetal și animalier, au fost dirijate în direcția falimentului. Au fost devastate și jefuite cooperativele agricole de producție, secțiile de mecanizare, complexele zootehnice, sediile unităților, instalațiile de irigat și de combatere a bolilor și dăunătorilor, serele și solariile, au fost distruse zeci de mii, chiar sute de mii de hectare de vii și pomi de înaltă performanță. Tata a venit de la grajdul CAP-ului, unde i se dăduse două oi, una șchioapă, una chioară, plus o țeavă de 2 m.

Până în 1989, România avea o suprafață amenajată pentru irigații de peste trei milioane de hectare și tot trei milioane de hectare erau amenajate pentru desecări, iar pe 2,2 milioane de hectare se executau lucrări de combatere a eroziunii solului. Doar în zece ani a scăzut de zece ori nivelul zonelor irigate. S-a furat tot aluminiul conductelor atunci când nu s-a distrus fără sens.

În perioada 1990-1996 au fost decapitalizate cele mai multe societăți agricole de stat, fostele IAS-uri și cele mai mari complexe zootehnice. FPS-ul condus de Emil Dima sub atenta diriguire a lui guvernului și parlamentului a decapitalizat tot patrimoniul industrial.

 

12493738474?profile=RESIZE_400x

România, harta fizică

 

În aceeași perioadă, 1990-1996, au fost lăsate de izbeliște marile complexe de sere din România. Lăsate fără căldură, deconectate și abandonate pur și simplu de Ministerul Agriculturii și de prefecturi, 3.500 de hectare de sere au devenit în scurt timp, sub greutatea zăpezilor, mormane de fier vechi și sticlă, așa cum își dorise Petre Roman, fiul lui Walter Roman.

Dar au venit alte necazuri după legea funciară inițiată de țărănistul Lupu, legea iresponsabilă a guvernării Convenției Democratice, aplicată abuziv de justiția română, o justiție trădătoare de neam și țară. Retrocedarea nu a fost limitată la proprietățile preluate de comuniști după 1945, ci s-a extins la proprietăți etatizate încă de pe timpul lui Cuza!

Scria profesorul Ioan Sabău Pop, de la Universitatea „Petru Maior" din Târgu Mureş, membru al Curţii Internaţionale de Arbitraj Comercial, despre jaful retrocedărilor din Transilvania, despre faptul că statul român a plătit ceea ce se retrocedează azi, jaf care continuă nestingherit. Noi am extins jaful la toată țara!

Se revine dirijat la ceea ce a mai fost odată, ca românii să fie scoși din toate centrele mari ale Transilvaniei, ca pe timpul lui Unio Trium Nationum, când românii nu aveau voie să cumpere terenuri sau construcții în orașe. Se întâmpla în Târgu Mureş, la Cluj, unde 160 de imobile din centrul oraşului au fost retrocedate maghiarilor, în Oradea, Arad, în toate oraşele Ardealului.

Lucruri similare s-au întâmplat cu terenurile agricole sau cu pădurile, revenindu-se la situația de acum câteva sute de ani din timpuri medievale. Și favorizați au fost urmașii grofilor unguri, mulți din Ungaria sau din Occident. Nici măcar în Ungaria lor pe care o proslăvesc nu ar fi primit așa ceva. Că după căderea comunismului în țările est-europene, spre deosebire de fraierii de români, ungurii au limitat retrocedările, realizate mai mult în bani, plafonul maxim de despăgubire fiind de circa 200 de mii de dolari.

Ba mai mult, un fost prim-ministru, ministru de externe și de două ori director al SIE, zis MRU, un utecist care a participat ca elev la ultimul congres al PCR, al XIV-lea, în noiembrie 1989, a fost de acord cu renunțarea de către statul român la proprietatea Gojdu din Ungaria. Ba în 2018, bun vorbitor de maghiară, participa la școlile de vară organizate de UDMR, la Tușnad.

 

12493739060?profile=RESIZE_584x

Regatul România după primul război mondial

 

Iar justiția română, aia cu judecători bine plătiți și care nu vor să aibă o lege prin care să răspundă când greșesc, favorizează cererile străinilor, mai ales din cauza ignorării voite a unor înţelegeri şi tratate internaţionale în vigoare, pe când românii, ținuți de fraieri, nici măcar nu au apucat să primească ceea ce este al lor, peste 200.000 de proprietăţi. În Tratatul de la Trianon scrie clar că persoanele fostului imperiu austro-ungar puteau opta pentru ce cetăţenie doresc, faţă de ţările ce îl compuneau, din acest motiv li s-a spus optanţi.

Cum în România, majoritatea optanţilor maghiari au ales cetăţenia maghiară, statul român a avut mai multe procese pe această temă, inclusiv la Curtea de Arbitraj din Paris, unde a fost reprezentată de Titulescu, ajutat de alţi doi avocaţi mari ai timpului. Ungaria a fost reprezentată de contele Apponyi. Din moment ce optanţii alegeau cetăţenia maghiară, ei îşi pierdeau proprietăţile din ţară, după cum era şi firesc, cu condiţia ca România să le plătească optanţilor maghiari despăgubiri pentru părţile expropriate.

12493739658?profile=RESIZE_710x

Una dintre clădirile recâștigată de statul român în Alba Iulia, cea a Bibliotecii Batthyaneum, a Arhiepiscopiei Romano-Catolice, foto de arhivă (adev.ro/pbedsm)

 

Așadar, optanţii care alegeau cetăţenia maghiară renunţau la proprietăţile lor din România şi statul i-a despăgubit. România era foarte bogată pe atunci, şi Brătianu, ca să fie sigur că acest conflict se va şterge, a spus că pe lângă sumele decise la Paris, România va da încă 10% ca răscumpărare maghiarilor. Dar unde sunt actele respective, de ce statul român nu le-a prezentat în procesele de acum? Arhivele de stat ce zic?

Ca urmare, România a plătit, din 1927 şi până în 1934, sume imense către aceşti optanţi, echivalentul a 4,48 tone de aur, plus echivalentul a 87 de milioane de dolari ce trebuiau primiţi de statul român ca despăgubiri de război şi pe care România nu i-a luat, lăsându-i tot în contul plăţilor. Și Isărescu nu zice nimic de documentele bancare din arhivele BNR!

S-a plătit către un fond extern din Paris, „Fondul Agrar", de unde banii erau distribuiţi către optanţii maghiari. Toate aceste terenuri şi alte bunuri imobile au fost luate de statul român pentru a se face reforma agrară a lui Ferdinand, când toţi ţăranii au primit pământ. Așadar, statul român a plătit deja ceea ce se retrocedează azi. Așa că urmașii de azi ai optanților „recuperează” de la statul român ceva ce nu le mai aparţine de drept, care a fost despăgubit o dată. Au adus actele din arhiva maghiară.

Greșelile s-au manifestat și între 1919 și 1944, dar mai ales între 1948 și 1989, când cărțile funciare nu au fost reglementate corespunzător, cu multe din ele fugind în 1918-1920 în străinătate mulți foști proprietari. Și totul avea să se accentueze între 1940 și 1945 în Ardealul de nord-vest luat prin dictatul de la Viena. Dar răul cel mai mare avea să se producă după 1990, continuându-se și azi, prin adoptarea unei legi strâmbe a retrocedărilor, nelimitând plafonul despăgubirilor sau retrocedării în natură a clădirilor și a terenurilor sau a pădurilor. Cei ce lucrează în cadastru știu bine aceste probleme.

Exemplele sunt utile. Averea retrocedată familiei regale, care s-a vrut „Casa Regală a României” și Dragnea - Tăriceanu i-a ajutat, este una colosală. Castelele, zecile de mii de hectare de pădure şi numeroasele proprietăţi din ţară însumează aproape 60 de milioane de euro. Așa s-a ajuns, cum deja am arătat, să i se restiuie și o pădure pe la Săvârșin. Scriam noi undeva despre micul principat Hohenzollern-Sigmaringen cu capitala Sigmaringen, „înghițit” de Prusia. Principatul avea suprafața 906 km² (pentru comparație, rețineți că acum capitala Berlin are suprafața 892 km²).

Făceam noi socoteli date naibii! Aminteam doar că pădurea retrocedată are 140.000 de hectare, adică de 1.400 km²!  Vă dați seama că această suprafață, doar a unei păduri, e cea a unui patrat cu latura de 37,417 km! Și suprafața principatului Hohenzollern era de doar 906 km²! Adică, pe românește, destul de clar, doar o pădure, de la Săvârșin, e cu 500 de km² mai mare decât suprafața fostului principat sau decât suprafața Berlinului! Iar Bucureștiul are o suprafață de 228 km². Socotiți de câte ori suprafața pădurii regale de la Săvârșin e mai mare decât capitala patriei noastre! Că pe mine mă doare capul (împărțiți 1.400 la 228 și veți vedea că e de peste 6 ori mai mare).

12493739493?profile=RESIZE_710x

Săvârșin, sediul castelului regal

 

Știind că suprafața pe care se întinde județul Arad este de 7.754 km², făcând o împărțire simplă, 7.754 km² : 1.400 km², rezultă că doar pădurea aia de 140.000 ha reprezintă 18% din suprafața județului! Dar ei cer și alte păduri, alte imobile.... Dar prost e cel care dă, nu cel care cere!

Iar cei de la putere în trecut, în special bucătarul Dragnea, fost tutore al unei pupile, cu motociclistul Tăriceanu, fost tutore al mai multor foste pupile, au inițiat o lege prin care au pus în drepturi așa-zisa „Casă (cât pe ce) regală”, prin care să îi dea gratis palatul Elisabeta pe 49 de ani și 2.000.000 de euro anual „fondul casei regale”, care să aibă fix 29 de „slugi”. Chiar suntem așa de proști?

12493740084?profile=RESIZE_710x

Județul Arad, din suprafața căruia pădurea regală reprezintă 18 %

 

Când am scris despre „onorabilul” porc, dădeam exemplul (vezi la adresa https://webdidacticanova.blogspot.com/2018/07/jocuri-de-cuvinte-porcul.html) fostului complex Comtim din Timiș. Comtim Group a fost fondat în anul 1967. Era un combinat agricol din Timiș, cel mai mare producător industrial de carne de porc din România și cel mai mare combinat de prelucrare a cărnii de porc din sud-estul Europei, la care în 1989  lucrau 15.000 de oameni. Ce era românesc, nu mai era bun, asta deoarece profitul rămânea în întregime în România și ca atare Comtim Timișoara a fost pus pe butuci, adică falimentat în 2004.

A apărut compania Smithfield Ferme, parte a cumpărătorului „strategic”, concernul american Smithfield Foods. Principalul obiect de activitate al companiei este producția și creșterea porcinelor, Smithfield Ferme fiind unul dintre cei mai importanți cumpărători de cereale de pe piața autohtonă.

Fermele dețin peste 50.000 de scroafe și cresc peste 850.000 de porci comerciali pe an. Și mai deține 20.000 hectare teren agricol în județele Timiș și Arad, operează două fabrici de nutrețuri combinate, printre cele mai moderne din sud-estul Europei din punct de vedere tehnologic. Așadar, în loc de brand românesc avem brand american! Ce comisioane se vor fi încasat și de cine?

12493740483?profile=RESIZE_400x

Societatea Smithfield Ferme deține 20.000 ha, adică 1,22 % din suprafața județelor Timiș și Arad

 

Să facem doar socoteala terenului deținut, 20.000 ha, doar 200 km² (un patrat cu latura doar de 14,142 km). Știind că județul Timiș are  8.697 km², iar județul Arad are 7.754 km², adică împreună au 16.451 km², cei 200 km² reprezintă „doar” 1,22 % din suprafața celor două județe. E puțin, nu? Îmi aduc aminte de domnul Stolojan (cel care a lucrat doar la stat și care acum ne dă lecții pe la TV) scria că, nu știu prin ce magie, că nu ne spune, deținea „doar” 2 % din acțiunile combinatului Alro Slatina vândut rușilor, alt brand fost românesc. Așa că valorile procentuale mici sunt destul de importante, dar numai pentru unii! Instalațiile americane antirachetă de la Deveselu, nu departe de Slatina, dintr-o țară NATO, ar putea fi distruse de niște rachete lansate dintr-un avion rusesc, făcut din aluminiul de la Slatina! Ptiu, drace!

Statisticile Agenţiei Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că cele mai multe tranzacţii s-au făcut în vestul ţării, iar fruntaş este judeţul Timiş, de care am scris mai sus, unde în ultimii ani s-au dublat vânzările de terenuri agricole. Chiar un fost președinte al comisiei de agricultură din consiliul județean Timiș, Nicolae Oprea, spunea acum câțiva ani: „În mare parte, recolta a fost luată şi exportată în ţările lor. Și au venit de la ei produse agroalimentare începând de la făină, patiserie, aluat, carne, lapte, procesate la ei, adaugă plus valoarea la ei în ţară.” În județul Arad, unde are și soția Viorica 2 ha lângă aeroport, doar într-un an au fost înregistrate 18.000 de tranzacții cu terenuri agricole, iar străinii au ajuns să controleze peste 20 la sută din suprafața arabilă a judeţului. Pământul cel mai fertil s-a vândut cu 12.000 de euro hectarul.

Așa că, stimați români, cu ce s-a retrocedat și se mai retrocedează, inclusiv bisericilor oficiale, cu cel mai mult teren agricol vândut, străinii profitând rapid de situaţie, peste 50 % din suprafața țării, adică peste 6 milioane de hectare, nu ne mai aparține. Unii zic că nu-i nimic, că încasăm impozite, dar noi întrebăm: „unde merge profitul” din valoarea exploatării acestor terenuri. Socotiți doar fondurile UE.

12493740897?profile=RESIZE_710x

Nuntași, județul Constanța (maplandia.com)

 

Fenomenul este văzut drept îngrijorător chiar de Comisia Europeană, care a comandat un studiu în acest sens unui institut de cercetare, nu se putea altfel, decât olandez. Și ca să exemplificăm și aici, doar în județul Constanţa, străinii dețin peste 30 % din terenul pe care se face agricultură.

Cercetătorii olandezi dădeau exemplul marelui holding din localitatea Nuntaşi, judeţul Constanţa. Libanezii deţin 65.000 de hecare de teren arabil (prin comparaţie, în Germania, cea mai mare fermă agricolă dispune doar de 38.000 ha). Cei 650 km² reprezintă 10,9 % din suprafața de 7.071,29 km² a județului Constanța. Libanezii exportă cereale şi carne în Orientul Mijlociu şi în estul Africii. Dacă am lipi toate terenurile vândute din județul Constanța, ar avea o suprafață mai mare decât Insula Mare a Brăilei.

Dar olandezii sunt cei pe care îi interesează litoralul maritim, că au cumpărat șantierul naval din Galați, șantierul naval din Mangalia și sunt cu ochii pe portul Constanța, care prin Dunăre și Rin este legat de portul Roterdam!

12493740692?profile=RESIZE_400x

Județul Constanța suprafața de 7.071 km², din care libanezii dețin 11 %

 

Suprafeţe însemnate se află şi în proprietatea unor austrieci (cei cărora le-am dat mai pe nimic Petrom și băncile), însă inclusiv băncile şi companiile de asigurări străine au intuit că la noi preţul pământului va continua să crească, aşa că au cumpărat masiv.

12493742492?profile=RESIZE_180x180

Cămilă bucuroasă

 

Fiindcă am pomenit de Insula Mare a Brăilei, dracul și-a băgat coada și aici. Aceasta are, în medie, 60 km lungime și 20 km lățime, cu o suprafață totală de 710 km². Iată că un şeic arab controlează Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă din România, pentru 200 de milioane de euro! Pachetul majoritar de acţiuni al companiei Agricost, care administrează Insula Mare a Brăilei, a fost vândut de Constatin Duluţe (care preluase afacerea de la pesedistul Culiţă Tărâţă), cumpărător fiind compania Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, deţinută de şeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan.

Este vorba despre Insula Mare a Brăilei, acolo unde statul român deţine 56.000 de hectare de teren arabil de primă calitate, care este concesionat integral amintitei firme, aceasta plătind anual o arendă de circa 5 milioane de euro (echivalentul a 600 de kilograme de grâu pe hectar, cât ia și Viorica pentru cele două hectare de lângă aeroportul din Arad).

Compania din Emiratele Arabe Unite a informat că îşi va extinde afacerile Insulei cu zootehnie, creşterea, sacrificarea şi procesarea oilor, că vor să crească 150.000 de oi în insulă, soiuri aclimatizate. Să vedeți drăcie, ăștia iau și subvenții europene, mai mult decât ne plătesc nouă anual, deoarece doar în 2017, Agricost a încasat de la APIA 9,4 milioane de euro subvenţii agricole pe suprafaţă, la care s-a adăugat sprijinul financiar aferent Măsurii 13 – Zone defavorizate, precum şi plata sprijinului cuplat în sectorul vegetal pentru suprafeţele cultivate anii trecuți cu lucernă şi soia. Adică încă 6 milioane de euro.

12493742687?profile=RESIZE_710x

Șeicul Zayed bin Sultan Al Nahyan, emirul din Abu Dhabi

 

12493743283?profile=RESIZE_710x

Insula Mare a Brăilei (maplandia.com)

 

Mai exact, după ce achită arenda anuală de 5 milioane de euro, ei tot mai rămân cu un câştig de peste 10 milioane de euro anual, doar din subvenţii, fără a pune la socoteală profitul din exploatarea pământului. Adică Sheik Zayed bin Sultan Al Nahyan, emirul din Abu Dhabi, preşedinte de onoare al clubului de fotbal Al Jazeera şi de-a lungul timpului fost de mai multe ori ministru şi chiar prim-ministru al Emiratelor Arabe Unite, cu o diplomă de licenţă în ştiinţe politice şi administraţie de afaceri, de la Universitatea Emiratele Arabe Unite, devine și mai bogat!

Cum suntem puși pe socoteli, Emiratele Arabe Unite (لإمارات العربيّة المتّحدة), stat situat în sud-estul peninsulei arabice, la Golful Persic (în Orientul Mijlociu), compus din șapte emirate (Abu Dhabi, DubaiSharjahAjmanUmm Al-QaiwainRas Al-Khaimah și Fujairah), are suprafața 83.600 km². Și cum Insula Mare a Brăilei are suprafața de 710 km², suprafața emiratelor este de 118 ori mai mare ca suprafața insulei noastre, acum a lor, adică suprafața celei mai productive ferme reprezintă 0,85 % din suprafața emiratelor!

Arabii aveau afaceri încă din 2015 cu Insula Mare a Brăilei. Ei cumpăraseră de aici lucernă, utilizată la nutreţ pentru cămilele deșertului. De altfel, Agricost şi-a restructurat producţia tocmai ca afect al afacerilor cu Al Dahra, renunţând la culturile de rapiţă şi punând în loc mari suprafeţe cu lucernă.

12493743881?profile=RESIZE_584x

Emiratele Arabe Unite (verde) și România (roșu)

 

Dar oare ce fac stalele vecine ale României? Pe când parlamentarii români trăgeau de timp și erau interesați doar de mărirea de trei ori a propriilor salarii, parlamentarii sârbi, de exemplu, au adoptat o lege care cere fiecărui cetăţean din UE să trăiască în Serbia cel puţin 10 ani înainte de a putea cumpăra teren agricol şi nu mai mult de două hectare. Și Serbia, de care vom scrie în curând, nu e încă stat membru al UE!

Să vedem cum e în Ungaria, membru al UE. Cetățenii țărilor UE cu domiciliul în Ungaria au aceleași drepturi ca cetățenii unguri. Așadar, atât resortisanții statelor membre, cât și persoanele fizice din Ungaria au dreptul să achiziționeze terenuri.

Persoanele fizice maghiare și resortisanții statelor membre care nu se califică drept agricultori pot să achiziționeze terenuri doar dacă mărimea terenurilor deja deținute nu depășește un hectar. Totuși, acest lucru nu trebuie luat în considerare în cazul în care proprietatea este transferată unei persoane fizice de către o persoană fizică rezidentă sau o rudă apropiată a unui resortisant al unui stat membru.

Pentru ca o persoană fizică să obțină efectiv dreptul de proprietate asupra terenului, trebuie să declare că terenul nu este folosit în alt scop decât agricol timp de 5 ani de la achiziție și trebuie să declare că nu i se va permite să transfere terenul utilizat unei terțe persoane.

Referitor la mărimea proprietății funciare, până în prezent limita e de 300 hectare, inclusiv terenuri deja ocupate și zone cu drepturi de utilizare a terenurilor. În cazul cooperativelor agricole limita terenurilor achiziționate crește până la maximum 1.200 de hectare, inclusiv cu terenurile deja deținute.

Limita crește până la 1.800 de hectare pentru asociațiile persoane juridice care se ocupă cu creșterea animalelor și cele care produc semințe pentru horticultură sau pentru culturile mari. În orice caz, limita maximă a suprafeței terenurilor achiziționate în orice condiții este de 6.000 de hectare. Comparați cu suprafețele terenurilor achiziționate la noi.

Concluziile le trageți singuri, analizând cât aveți fiecare din suprafața țării, a județului sau a localității de domiciuliu. Gândiți-vă și dacă ați strigat din rărunchi „Noi nu ne vindem țara!”. Poate așa îi veți înțelege pe noii „suveraniști” care se vor afirma și pe care puterea și presa plătită de partide îi numește extremiști. Gândiți-vă și la toate partidele și politicienii care s-au perindat la putere și la averile lor! Că de justiție.... Vedeți rezultatele! Despre proprietatea asupra pădurilor vom scrie în „Jocuri de cuvinte – pădure”!

Să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!

 

 

 Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - sol.pdf

Articolul întreg online la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/05/jocuri-de-cuvinte-sol.html

 

Constantin NIŢU

Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi Izgoniți." Jean Paul Richter

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

nitu.constantin@yahoo.com

 

 

 

 

 

 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțam. Sunt trei postări suucesive legate. Am precizat în prima postare, la:

    https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-sol-1,

    că mă refer doar la pământ...

    Jocuri de cuvinte - sol (1)
      Jocuri de cuvinte - sol Geografie lingvistică               Solul             Moto: „În traiul nostru pământesc,/ Constaţi, când cugeţi îndelung,/…
  • SOL1, sol, s. m. (Muz.1. Unul dintre cele șapte sunete ale gamei; notă corespunzătoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. – Din it.fr. sol.

     

    sol2 smi [At: VALIAN, V. / E: frit sol] (Muz1 Denumire simbolică, în notația1 silabică, a celei de-a cincea trepte a gamei do major (corespunzând notației literale G). 2 Sunetul corespunzător solului (1). 3 Nota corespunzătoare solului (2).

    Dicționare de argou

    Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

    sol, soli s. m. (deț.) complice.

     

    Ce este cheia sol?

    O cheie muzicală reprezintă o notație de bază, care are rolul de a indica tonalitatea în care se va citi și interpreta respectiva lucrare. Cheia Sol este una dintre cele mai cunoscute, deoarece este folosită frecvent în notațiile muzicale și este una dintre primele noțiuni pe care le învață orice muzician începător. Ea este un reper pentru a putea identifica și poziționa celelalte note de pe portativ, fiind așezată pe a doua linie a portativului (exact în același loc ca nota muzicală SOL, de aici provenind, de fapt, și denumirea sa) și, deși modul în care este desenată astăzi este extrem de clar și stabil, grafica s-a modificat fundamental de-a lungul timpului. Inițial, cheia era ilustrată asemănător literei G (deoarece, în notația occidentală, G este egal cu SOL). Însă, diverși scriitori și scribi și-au pus amprenta asupra evoluției grafice, aducând noi contribuții și transformând fiecare reprezentare, în funcție de dorințele proprii, până a ajuns la forma pe care o are astăzi.

     

     

     

     

Acest răspuns a fost șters.
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 4 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Școala normală de învățători din municipiul Zalău este precursoarea actualului Liceul pedagogic…
Acum 4 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Grupul Școlar Industrial Metalurgic din municipiul Reșița, denumire actuală – Colegiul Tehnic, este…
Acum 4 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
În data de 1 decembrie 2024, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic mondial o…
Acum 6 ore
Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – romanţă de dimineaţă (cybersonet XLIX) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 7 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
27. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
romanţă de…
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVIII) în Cronopediada grup
Acum 11 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu THINK TANK (79) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 11 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – STRADA UNIRII DIN MUNICIPIUL TÂRGU JIU în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – GUGULANII ȘI MUNICIPIUL CARANSEBEȘ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN Produsul de mai sus este o medalie realizată de firma privată orădeană Alex Sztankovits pentru a fi conferit în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Adrian Scriminț a răspuns la discuția Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI din Hobby-Club Cronopedia
Superb. Lecturată cu plăcere. Întâmplător, dar nimic nu este întâmplător în viață, am trecut pentru…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->