Promisiuni


Promisiuni 


Când îţi voi cunoaşte sufletul, 
am să îţi pictez ochii, 
şi cuiele din crucea-mi 
ce persistă, 
în prelungirea albei rochii, 
mă strânge un ram, 
în frunza-mi, 
care-i tristă. 

Am să-ţi pictez dorinţa 
de împlinire, 
lumina mea, din clipele 
ce-s verzi, 
eram flămânzi, iubito, 
de-o trăire, 
dar n-am trecut, să ştii, 
nici de amiezi. 

Pictam, iubito, doar atât, fiorul, 
ştii ... mi-au căzut 
şi frunzele cu îngeri, 
îmi ard durerea-n struguri ... 
dorul, 
mai sunt flămând, iubito, 
de atingeri. 

Am să pictez, o vara ce mă ţine, 
o pasăre, în dorul ei, 
ce zboară, 
un vreasc crescut, adâncului 
din mine, 
când voi citi, finalul, 
prima oară.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • profund, iz filozofic, un poem desavarsit. Ca de atatea ori dealtfel, domnule poet...

Acest răspuns a fost șters.
-->