Nu mă mai cuprinde somnul
în care-mi festonam visele,
îmbătat în leagănul-gondolă
pe apele braţelor tale.
Am înecat devreme vârsta
în roşul trandafirilor,
buzele tale
înflorite în palmele serii,
o durere-nmiresmată
varsă în gânduri.
Noaptea-i boltită şi calmă
cupola ei înstelată şi rece
o ating doar îngerii tineri
cu un sărut vertical,
ce-mi alunecă-n trup
nostalgia depărtărilor pierdute.
Învins de gustul luminii,
dimineaţa ploilor de vis
îşi scutură preaplinul
în sufletul meu bolnav
de o iubire hipnotica
răpus.
-->
Comentarii