Langă o casă veche cu ferestre mici,
se ascund în cuiburi multe rândunuci,
Soarele ne veghează într-o primăvară,
și verdele din grădină ne cheamă afară.
Se lasă iar amurgul peste parcul verde,
un chiot vesel de copii din parc se aude,
În slovă și în gând călătorește iar dorul,
la o lacrimă ascunsă trag repede zăvorul.
În parcul verde nimic nu se mai schimbă,
printre gălbenele numai vântul se plimbă,
De copacii înalți primăvara își amintea,
sub soarele cald o frunză pe bancă stătea.
Lumina de pe frunze frumos strălucește,
în casa veche printre gânduri cineva citește,
E atât de clar văzduhul plin de multe raze,
așez cu grijă mulți flori colorate în vaze.
Mă atinge primăvara gingaș cu al ei frunziș,
O rândunică se ascunde iar într-un tufiș,
Mai stăruie acum pe cerul serii rândunelele,
umai greierii așteaptă mult să vină stelele.
-->
Comentarii
Like-ul este și pentru comentariul domnului Katin, pe care l-am citit cu interes.
O legendă despre randunica spune asa:
Rândunica se spală în zbor, la nivelul apei. Mai multt, rândunica se spală şi seara, la o oră fixă. Despre rândunică se mai știe din bătrâni că ea vine de Buna Vestire sau Blagoveştenie, pe 25 martie, considerată din acest punct, vestitoarea primăverii. Se spune că la casele unde rândunicile își construiesc cuibul, vă fi un an îmbelșugat, iar casele vor fi ferite de calamități naturale. Se spune că cel ce strică un cuib de rândunică, paralizează. Uneori rândunelele se răzbună dându-i foc la casă. Aduc în cioc paie aprinse și dau foc casei celui ce i-au distrus cuibul în semn de răzbunare. În unele zone se protejează cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei. Asta în cazul în care se strică. Dacă cuibul de rândunică din grajdi se strică, se spune că vaca dă puțin lapte sau nu mai dă deloc. În Estonia din 1960 rândunică este considerată pasărea națională. Unele exemplare, de obicei masculi, nu își găsesc pereche și astfel se alătură unei alte perechi, pe care o ajuta la construcția și apărarea cuibului Ocazional, acest mascul se și împerechează cu femela și chiar omoară puii respectivei perechi, pentru a-și marii șansele de împerechere cu femela. În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească rândunicile pe post de mesageri militari, în loc de porumbei. Acesta a reușit să le dreseze și chiar să le isipească instinctul migrator.
Citeşte întreaga ştire: Rândunica - curiozități, legende și lucruri interesante despre rând...
Rândunica se spală în zbor, la nivelul apei. Mai multt, rândunica se spală şi seara, la o oră fixă. Despre rândunică se mai știe din bătrâni că ea vine de Buna Vestire sau Blagoveştenie, pe 25 martie, considerată din acest punct, vestitoarea primăverii. Se spune că la casele unde rândunicile își construiesc cuibul, vă fi un an îmbelșugat, iar casele vor fi ferite de calamități naturale. Se spune că cel ce strică un cuib de rândunică, paralizează. Uneori rândunelele se răzbună dându-i foc la casă. Aduc în cioc paie aprinse și dau foc casei celui ce i-au distrus cuibul în semn de răzbunare. În unele zone se protejează cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei. Asta în cazul în care se strică. Dacă cuibul de rândunică din grajdi se strică, se spune că vaca dă puțin lapte sau nu mai dă deloc. În Estonia din 1960 rândunică este considerată pasărea națională. Unele exemplare, de obicei masculi, nu își găsesc pereche și astfel se alătură unei alte perechi, pe care o ajuta la construcția și apărarea cuibului Ocazional, acest mascul se și împerechează cu femela și chiar omoară puii respectivei perechi, pentru a-și marii șansele de împerechere cu femela. În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească rândunicile pe post de mesageri militari, în loc de porumbei. Acesta a reușit să le dreseze și chiar să le isipească instinctul migrator.
Citeşte întreaga ştire: Rândunica - curiozități, legende și lucruri interesante despre rând...
Rândunica se spală în zbor, la nivelul apei. Mai multt, rândunica se spală şi seara, la o oră fixă. Despre rândunică se mai știe din bătrâni că ea vine de Buna Vestire sau Blagoveştenie, pe 25 martie, considerată din acest punct, vestitoarea primăverii. Se spune că la casele unde rândunicile își construiesc cuibul, vă fi un an îmbelșugat, iar casele vor fi ferite de calamități naturale. Se spune că cel ce strică un cuib de rândunică, paralizează. Uneori rândunelele se răzbună dându-i foc la casă. Aduc în cioc paie aprinse și dau foc casei celui ce i-au distrus cuibul în semn de răzbunare. În unele zone se protejează cuibul pentru a nu aduce ghinion asupra familiei. Asta în cazul în care se strică. Dacă cuibul de rândunică din grajdi se strică, se spune că vaca dă puțin lapte sau nu mai dă deloc. În Estonia din 1960 rândunică este considerată pasărea națională. Unele exemplare, de obicei masculi, nu își găsesc pereche și astfel se alătură unei alte perechi, pe care o ajuta la construcția și apărarea cuibului Ocazional, acest mascul se și împerechează cu femela și chiar omoară puii respectivei perechi, pentru a-și marii șansele de împerechere cu femela. În primul război mondial guvernul francez l-a autorizat pe Jean Desbouvrie să folosească rândunicile pe post de mesageri militari, în loc de porumbei. Acesta a reușit să le dreseze și chiar să le isipească instinctul migrator.
Citeşte întreaga ştire: Rândunica - curiozități, legende și lucruri interesante despre rând...