Lumina se imprimă
în cearcanele unui soare oboist
apusul ţese dantele de amurg
fâşii de umbre tremură în oceanul roşiatic
unde destinul iubirii
plăsmuit din vise
caută răspunsuri la întrebări
strecurat fără voie
instalat în trupul minţii
aşteptând să prindă aripi
se hrăneşte cu dulcea amintire
păstrată între filele sufletului
sângerând petalele gandului
răstignit de o dorinţă
care cere recurs la identitate
îndelung visată
iubirea zvâcneşte crud
tulburând liniştea
din învelişul singurătăţii
vag conturată
zâmbeşte amar
de tremurul iluziilor frânte
de trecerea grabită a timpului.

Comentarii
Frumoase imagini poetice sunt in aceste versuri.