Printre ochiuri mici de geamuri, eu privesc a mea grădină,
Țîn minte, era frumoasă, plină cu sute de flori;
Și astăzi mai simt mireasmă de bujori și de sulfină
Ce m-a trezit dimineața de atâtea mii de ori
Acum stau cu amintirea, fiindcă timpul nu ne iartă,
Căci la casă bătrâneasca, cea ascunsă printre plopi,
Nu mai e ce-a fost odată, nu mai vezi nici flori, nici poartă...
Parcă, ocoliți de vreme, mai găseșți câțiva pomi șchiopi
Aici vreau să-mi trăiesc clipa, aici, unde-i veșnicia,
Universuri paralele peste mine năpădesc;
Sunt purtat din lume-n lume să cunosc fățărnicia
Celor care îți declară și-ți spun mereu: "Te iubesc!"
Azi mă simt pierdut în noapte, cerul are alte stele,
Aș fi vrut să-mi văd iubita prin grădina mea cu flori
S-o privesc prin geamul palid pe "Regina nopțîi" mele,
S-o aud cum le vorbește când se plimbă până-n zori
Comentarii
Aici vreau să-mi trăiesc clipa, aici, unde-i veșnicia,
Universuri paralele peste mine năpădesc;
Sunt purtat din lume-n lume să cunosc fățărnicia
Celor care îți declară și-ți spun mereu: "Te iubesc!" Felicitări! Mult succes!
Multumesc!
Un mesaj profund, emoționant, sensibil punând textul în evidență....Felicitări!