Sunt ferecate porțile luminii,
O aripă de înger în cădere
Aduce nopții mele-o mângâiere
Când gândul meu se pierde-n taina lunii.
Rătăcitor prin enigmaticele căi
Ale unui timp cuprins de mărăcine
Eu n-am murit, dar mor mereu în mine
Ale luminii ultime văpăi.
Se sting și felinarele speranței
In noaptea neagră, unul câte unul,
Si resemnat eu îmi accept declinul
In triste-acorduri dulci ale romanței.
Un singur lucru îmi mai dă putere
Să simt iar zorii zilei ce se-arată:
Sunt ochii tăi în lumea-ntunecată
Ce mă ghidează-n trista mea tăcere.
Căprar Florin
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Multumesc frumos doamna Giurgiu Silvia !
Multumesc frumos doamna Agafia !
Frumos!
Mii de multumiri Mimi ! Ma bucura mult aprecierile tale !
Multumesc frumos doamna Lilioara Macovei !
Multumesc din suflet doamna Lenus !
Un singur lucru îmi mai dă putere
Să simt iar zorii zilei ce se-arată:
Sunt ochii tăi în lumea-ntunecată
Ce mă ghidează-n trista mea tăcere.
Frumos poem!