Retrospectivă

Nu-mi mai sunt şterse ferestrele nopţii,
luna a fugit din dudul vecin,
nu mai ştiu orele când cântă cocoşii,
nu aud portiţa pe care o deschide femeia.

Surâsul ei desfrunzit şi leneş
ochii nu-l mai percep,
pragul de trecere în odăile inimii
e ros de carii vremii.

Iubirile acelea furtunoase noaptea
m-au lăsat singur şi gol,
să locuiesc iarna
hrănit cu întâmplările tinereţii.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Lumina care nu se frânge în pământ
Acum 7 secunde
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
Acum 8 secunde
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 18 secunde
Ioan Muntean a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean crinul învierii (cybersonet DXCIV)
Acum 23 minute
Mai Mult…
-->