Rondelul toamnei mele

Curcubeul arcu-și cerne  
Peste toamna-mi ostenită  
Și-n ogradă îmi așterne  
Cuvertură dichisită.  
 
Eu mă-mbăt cu visuri terne  
Lângă-o sticlă-abia golită,  
Curcubeul arcu-și cerne  
Peste toamna-mi ostenită.  
 
Într-un leagăn de răchită,  
Soața-mi potrivește perne  
Și-n ograda-mi răvășită  
De stihiile eterne,  
Curcubeul arcu-și cerne.  
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Am încercat  contextualizez toamnei astronomice toamna vârstei mele, Dna Elena Mititelu. 
     sărut mâna pentru generozitate!

  • Frumos ați zugrăvit toamna care se așterne în curtea vieții noastre!

    Felicitări din inimă!

  • Deosebit de încântat - mai ales eu -, Dna Veronica Serban!

  • Recitit cu aceeaşi plăcere şi încântare ca prima dată, domnule Parlea!

  •  mulţumescîncântat şi onorat, stimate Doamne Lenus Lungu şi Maria-Ileana Tănase!

  • Semn de plăcută lectură si apreciere!

  • Minunate versuri!
  •  mulţumescîncântat de vizităDna Dorina Pop!

  • Preţuirea e reciprocăDna Agafia Drăgan. A mea însămult mai justificată.

  • Toamna își așterne muzica peste bogăția din livadă, iar ruginiul pune stăpânire peste natură. Rondelul dumneavoastră întregește imaginea vizuală.

Acest răspuns a fost șters.
-->