Până şi şoaptele îşi şoptesc şoaptele, pe muteşte, săptămâna asta.
Au făcut vocalize să-nveţe să tacă
şi capul îmi explodează, ochii mă ard, în trepte.
Îmi curăţ hainele, mă spăl, picioarele aleargă fără să privească
pietrele călcate cu sânge şiroind din cer, braţele mă cuprind lin,
în asceză,
pe fiece clipă ce vine cu răstignirea pe cruce, a păcatelor.
Aştept Sufletul să-mi învie trupul curăţat de patimi. Mă rog.
06.04.2015, ora 11,37’

Comentarii
multumesc din suflet Emilia, o zi binecuvantata, Marius
Măcar cu tăcerea... săptămâna asta! Pioşenie!