s-a deschis o poartă şi
am văzut preţ de o clipă
locul unor gânduri dragi
de demult
apoi straturi-straturi
alte transparente locuri
frumos sedimentate în aer
ale unor întâmplări străvechi
binecunoscute
trăiam în locul rămas liber
al unei lumi marine
care s-a retras cu demnitate în eter
pentru a-mi face mie loc
să respir
de pe fundul unei mări secate
din văzduh
un adolescent cu capul în jos
flutură spre mine mâinile
ca spre singura rudenie dispărută
pe care o mai recunoaşte
Comentarii
mulţumesc tuturor celor care aţi deschis ,, poarta" spre mine!
Ar fi interesant de aflat cine-i adolescentul cu capul în jos...semn admirativ de lectură.
FRUMOS !!!
Frumoase versuri