Blog

uităm
că am fost locomotiva responsabilă,
vagonul cu pasageri clandestini,
că suntem o sală mare de aşteptare
lângă un peron de gară
vânzolit de gânduri
prin care a trecut cu paşi mărunţi răbdarea,
speranţa şi în fugă timpul.
Uităm
că am fost o lume
în

Aleargă lumea pe afară
printre tertipurile timpului
ce fac din când în când gargară
pe alocuri pe unde faptele
îndreaptă sau strâmbă
încrederi respecte principii
hrănindu-se cu îndoieli şi lacune
ce nasc prejudecăţile
ce se-agaţă de minţi rătăcite
în curbele

Răsfir

printre degete

izvoarele lumii.

Apa caută în cercuri concentrice

teama luminii

de a-i reda strălucirea,

spărgând în irizări ciudate

prezentul căzut din viitor.

Clipele se țes printre

viituri de gânduri

în pânze firave

ce tremură de încordarea

iubirii.

Crep

într-un loc
într-o lume
unde împreună
să putem schimba ceva
poate istoria
unde oamenii vorbesc serios
se-ntrec în glume
îşi spun pe nume
unde Dumnezeu nu e frică
şi frica nu este bolnăvicioasă
o lume, 
fie ea infernal de reală 
dar mult mai generoasă
în care să m

La ce sunt buni poeții pe-astă lume?

Croiți dintr-un aluat neînțeles,

Sunt surghiuniți de-același crud eres –

Corsari febrili ai mărilor în spume.

Atrași de măreția unui erg

De vise vătămate-n escapade,

Cu soarta tremurând în acolade,

Spre gloria himerei î

Înainte de-a se face lumea şi de-a începe

cuvântul să păşească-n începutul ei,

nu era nimeni şi nimic.

Când au alunecat de pe limbă-n jos,

s-au înmulţit cuvintele cu duiumul

ca un câmp mare de flori,

şi s-a umplut Pământul.

Iubirea - unul dintre ele a înfă

să spui: “lumea e frumoasă”, chiar dacă n-ai văzut-o;

cum ar putea, un dar, să fie altfel?

să spui: “iubirea e tristă”, chiar dacă n-ai cunoscut-o;

cum ar putea fi altfel, când tristeţea

este podoaba ei cea mai de preţ?

să spui: “viaţa e scurtă”, chiar

s-a deschis o poartă şi

am văzut preţ de o clipă

locul unor gânduri dragi

de demult

apoi straturi-straturi

alte transparente locuri

frumos sedimentate în aer

ale unor întâmplări străvechi

binecunoscute 

trăiam în locul rămas liber

al unei lumi marine

care s-a r

Atâtea stări de spirit, atâtea idei, opinii,legi şi obiceiuri câte sunt în lumea asta,ne învaţă, ba chiar ne obligă, să le judecăm sănătos pe ale noastre,altfel rămănem cantonaţi în nişte şabloane pe care cu greu le mai putem rupe.Puţini dintre noi a