19. (cyberproză, jurnalism, aurointerviu)

~ Arhipeleagurile sinelui ~

Interviuri închipuite cu uneltele timpului, ale umbrei și ale memoriei

19. (cyberproză, jurnalism, aurointerviu)

~ Arhipeleagurile sinelui ~

Interviuri închipuite cu uneltele timpului, ale umbrei și ale memoriei

Pe-o bucată de seară înstelată
se-ntinde un fragment de depărtare,
ce mi se-aşează pe ochi ca o pată
şi mă săgetează atât de tare!

Tot privind insistent îndepărtarea,
mi se pare că una dintre stele,
câte sunt pe cer, găseşte cărarea
să vină printre printre

Mereu se-mpânzeau norii pe cer
făcându-le cu mâna şi fluierând
celor din suflet care când
reuşea să-l cârpească pe unul să nu
mai plouă pe panta obrazului
se crăpa altul obez şi cenuşiu ca
părul senectuţii ce şi ea începe să
fulguiască uşor pe cineva fiind

Se mai trezeşte trecutul câteodată
s-arunce cu pietre în geamul prezentului
dar dacă oamenii nu aud zgomotul
se încăpăţânează să-l scuipe cu flegmele
unora care nu au avut nici cea mai mică
greaţă sau ameţeală când cordul le exploda
în piept de plăce

Răsfir

printre degete

izvoarele lumii.

Apa caută în cercuri concentrice

teama luminii

de a-i reda strălucirea,

spărgând în irizări ciudate

prezentul căzut din viitor.

Clipele se țes printre

viituri de gânduri

în pânze firave

ce tremură de încordarea

iubirii.

Crep

Lasă-te trecutule de săpături
în prezentul veşnic trecător
cu pasul mărunt printre clipe
ce calcă sacadat pe minute
pregătindu-se de start
în micul spaţiu al orelor
ce se-aruncă mereu să-noate
în lumina şi-ntunericul
zilelor cu soare sau intemperii
atmosferic

Se plimbă-amurgul prin prezentul meu,

Din suflet și-a făcut o promenadă,

Și zbuciumate-n vechea escapadă,

Comete-mi cad pe-al sorții imprimeu.

Mai am un strop de viață în pocal,

Deasupra-i se ridică lent veninul,

Amară e licoarea, ca pelinul –

O dau pe gât