Blog

Cum să desparţi sublimul de păcat

Şi cum să furi din vifor adiere,

Pândind perversa clipă de plăcere,

Ce-n ţărm de anotimp ţi-ai rezervat?

Cum să-ţi convingi dezgustul să mai spere

La simţământul astăzi demodat,

Pietrificat în miezul de agat,

Când din sper

Eu am să plec, iubite, e ultimul răvaş

Ce-l prind de geana zilei, cu lacrima la pândă,

În tine se răscoală (ch)iar propriul tău ocnaş,

În mine se frământă o aripă plăpândă.

Am încercat să-nlătur catranul din cuvânt,

Pe coala albă-a clipei să încrustez tă

             Nicolae Birceanu, Partide ratate, Editura Editgraph, Buzău, 2019

          La Editura Editgraph, Buzău, a apărut în iunie 2019 cartea scriitorului Nicolae Birceanu cu titlul hâtru „Partide ratate”. Dacă vă gândiți la jocuri sportive sau l

Se face noapte în cuvânt,

Cochília sa e-aşa neclară

(Azurul nu-şi mai ia avânt

Neliniştea îi dă pe-afară)!

A ruginit elicea lui,

Iar zborul nu mai are clocot;

Sub diacritice-un cucui –

Vocalele scrâşnesc în  tocot.

Doar triluri fade se aud

Din amalgamul de

Timpul este miel şi călău

Spintecă cu sete blândele toamne,

Destinul necordial suflă ca un alizeu.

Și-mi frânge ramurile fine...

Lumina mi-este vis sfios de vară

Cu frunze şi muguri de vânt,

Plesnind într-o toamnă amară

Ce n-aş da să o nasc în cuvânt.

Cli

Suntem doi acrobați din fulgi de stele,

Înlănțuiți pe rugul din cuvânt,

Am slobozit o iarnă din atele,

Cu primăvara facem legământ.

Am renăscut cu tine în artere,

Mi-e versu-n pârg sub soarele de mai,

Rănite ploi pe vaste emisfere

S-au risipit. Ni-e visul

Mi-am început călătoria printre cuvinte,
copil fiind…
Citeam în palma vieţii
poveşti despre lucruri simple.
Cartea mi-a strigat:
- Ascunde-te în mine,

când lacrimi te vor ajunge!
Cuvântul îţi va fi curcubeu,
aşază-l pe tâmpla oricărui om.
Din dragoste de cer,

MAMA

Doar ce rostești cuvântul și îți pare
În suflet că-nfloresc, a-nminunare,
Pe buze se opresc fine și-arare,
Gingașe-nflăcărate inimioare

Nu e cuvânt mai dulce pe-astă lume!
Când îl laud, de dânsul, fug, cutume,
Se-ascund, pe după soare, nori și bru

Era-n spre răsărit, pe-un alb perete
Mesia, EL, Hristos, Mântuitorul,
Iar lângă, cel ce a cântat amorul,
Nesemuit Emin, iubiri, regrete

Eternizând în slove blânde, aparte,
Sfințind cu mir din lacrimi argintate,
Cea fericire-amară ce străbate,
Undind u

Înainte de-a se face lumea şi de-a începe

cuvântul să păşească-n începutul ei,

nu era nimeni şi nimic.

Când au alunecat de pe limbă-n jos,

s-au înmulţit cuvintele cu duiumul

ca un câmp mare de flori,

şi s-a umplut Pământul.

Iubirea - unul dintre ele a înfă