Cum să desparţi sublimul de păcat
Şi cum să furi din vifor adiere,
Pândind perversa clipă de plăcere,
Ce-n ţărm de anotimp ţi-ai rezervat?
Cum să-ţi convingi dezgustul să mai spere
La simţământul astăzi demodat,
Pietrificat în miezul de agat,
Când din sper
Mi-e sufletul rob în căuș de magnolii,
Iar inima zace în grota-ispită –
Iubirea-fecioară cu chip de-Afrodită;
Se stinge Infernul subit, din orgolii.
În tigva tristeții secat-a-nnoptarea,
Își plimbă lumina privirea-i placidă,
Crestează bujori pe simțirea-m
Din spatele zâmbetului plâng de multe ori
norii sufletului agăţat de gânduri ce se înjumătăţesc
în dosul uşii închise în faţa vizibilului permis oricui
de unde suprafaţa nu are interfaţă să transmită
semnalele vitale ale unor interioare ce-ar striga
cât l
De-aş putea să adun un pumn de nisip
din fiecare stea ce străluceşte
să le pun alături de pumnii strânşi
de-aci de pe Terra crezând că-mi
voi construi un castel cu toată iubirea
pe care-am crezut că mi-o împărtăşeşti
atunci aş mai avea speranţa
că po
Se naşte speranţa din tenebre înmulţite
de necazuri, de dureri şi fapte împărţite
din partea necredincioşilor cu guşa plină
de răutăţi, minciuni şi invidii în surdină.
Şi creşte stropul de speranţă cât un mugurel
transformându-se-ntr-un lujer şi-ntins sin
Se-mbulzesc vorbele pe limba omului
sunt numeroase şi pline
de durere şi suferinţă
pricinuite de alţii care nu mai ştiu
decât să râdă în surdină
că pe faţă le dansează ipocrizia
în paşi de batjocură.
Ies din gura strâmbată a omului
de plinătatea neputinţei
ca
Mulţi pun cătuşe adevărurilor înalte,
demnitatea-i roasă de corupţia-vierme,
privim printre zăbrele spre dreptate,
ochiul divin niciodată nu doarme.
Sistemul puterii – măr putred şi găunos,
lasă în aer miros de crunte nedreptăţi,
sacrifică tinerii cu dor d
Am învăţat să închid
ferestre după tine
reflexe trădate
în cioburi
de oglindă
gust fals al iubirii
suntem actori
cu cicatrici în suflet
se zbat în adâncuri
emoţii şi tăceri
din fum si zgură
alungând culorile viselor
curg cuvinte
din dulce-ncercare
cu stropi de fer
Se întoarce pe stradă altă noapte ușor, Printre ani vă spun "La mulți ani! în zori, De iernile copilăriei îmi este mereu dor, Bat vânturile înghețate la geam deseiori Câteodată focul în sobă liniștit mai tace Un fulg de zăpadă care este pe…
Citeste mai mult…Pe Cerul iernii Soarele nu mai răsare, Atinge iar Pământul o mână înghețată,Dar pe stradă multă zăpadă iar apare, Și vântul printre troiene mai tare cântă, Cerul iernii este printare fulgi ci stele, Dar în curte vântul înghețat acum vine,Ninge…
Citeste mai mult…Fulgii de zăpadă mă ating bine pe față,O rază de Soare fulgii iar îi dezgheață,Merg prin zăpada care este pe cărare,Dar frigul iernii este deseori mai mare,Iarna îmi înțelege și gândurile mai bine, Dar fulgii de zăpadă sunt și lângă mine. Dansează…
Citeste mai mult…Zăpada cade peste copacul din grădină,Altă zăpadă mare peste toate o să vină Stăm iar și lângă focul care mă privește Pe strada atinsă de vânt zăpadă crește. Sunt lângă sobă dar nu simt frigul iernii,Mă cheamă la somn iar căldura pernii,Vântul…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!