Să mă dizolv,
Să mă dizolv iubito, în tot ce mă înconjoară,
în ploi ce-s nesfârșite și se întorc la cer,
să joc în ramuri vise, încât să nu te doară,
în curgeri ce-s nebune, sau pline de mister.
Să mă dizolv cuvânt, sub pleoape de vestale,
sau frunză dintr-un parc când te duceam de mână,
în fluvii care curg năuce, verticale,
când zâmbetul s-a stins, sau n-a vrut să rămână.
Să mă dizolv iubire, tăcând în vis simetric,
cuvântul sfânt ce curge, curat în albe zori,
de temeri să n-ai parte sau vis închis ermetic,
doar taină nesfârșită, albită în vâltori.
Să mă dizolv în tine, ca liniște a încântării,
cu legile ce-s seci, în cursul lor curat,
dar să mă simți iubire, în largul depărtării,
spre-un început, ca poartă, de noi doi, răsturnat
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii
Multumesc din suflet!
Frumoase versuri!