Să ne rugăm

Când deschid ochii în fiecare dimineaţă,

Mulţumesc Domnului pentru a mea viaţă.

Omul cu credinţă caută în cer fericirea,

Ştie că de acolo primeşte numai iubirea.

 

Veşnicia şi bucuria numai în Dumnezeu.

Nu este înţeleasă niciodată de un ateu.

În mintea mea vorbesc mereu  numai cu El,

De la suflete întunecate aud vorbe fel de fel.

 

Rugăciunea îmi aduce lumină dumnezeiască,

În suflet credinţa adevărată o să crească.

Să ne rugăm mereu  cu cuvânt de rob smerit,

Să stăm cu evlavie înaintea Celui Răstignit.

 

Când mintea face o rugăciune, Domnul aude,

Sufletul se umple de har în omul ce crede,

E bine timpul să te rânduieşti şi zilnic să citeşti,

Când te rogi… niciodată să nu te grăbeşti.

 

Aşa cum printr-o sticlă murdară nu trece lumina,

Cel fără credinţă îşi va purta cu greu toată vina.

Rugăciunea este urcare făcută pe şapte trepte,

Cine se roagă neîncetat poate să se îndrepte.

 

Către Tine cădem noi cei mulţi şi tare păcătoşi

Să plecăm genunchii trupului smeriţi credincioşi,

Să fim mereu vrednici de sfânta Ta mângâiere,

Ce vine din izvorul credinţei în noaptea de Înviere.

1979342035?profile=original

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->