Ceru-i deasupra și-i trimite
Lumini s-ajungă pe pământuri,
Sugrumă noaptea din morminte,
Dă roi de fluturi albi pe câmpuri.
S-oprește timpul printre rânduri
Ca un apus de toamnă rece,
Țesând poem din zbor de fluturi
Ascunși în visul care trece.
S-oprește timpul în cuvinte,
Mușcând încet din fiecare.
S-oprește calm și chiar cuminte,
Croiește gândului cărare.
S-oprește timpu-‘n loc acum
În răsărit de toamne crude,
Presară stele reci pe drum
Și pudra nopții-n gene ude.
S-oprește timpu-'n apa vie,
Botează harul pământesc,
În ruga mea ‘nălțată ție,
Ce-mi ești balsamul, te iubesc.
Dar timpu-’nnoadă remușcarea,
Ce omului nu-i e străină,
În ruga sfântă dă-ndurarea,
Din mila blândă…cea divină.

Comentarii
Recitit cu mare drag!
Recitit cu mult drag. Foarte frumoase versuri.