se lasă amurgul
se lasă amurgul
cu o lacrimă între gene,
clipele trec, clipele vin,
timpul curge
ca o apă
printre povârnişuri,
o dulce adiere de vânt
îmi mângâie faţa,
fantome de nori albicioşi
trec pe cer ,
lumea parcă-i
o-nchipuire de năluciri,
seara pendulează
între miraj şi fum,
adevărul a devenit
hiperbolă,
umbre colorate peste tot,
seara acesta mă dezvaţă
de adolescenţă,
mă întreb şi eu:
când a venit
şi când a plecat
acestă mirifică
perioadă a vieţii…
marţi, 9 iunie 2015

Comentarii
se lasă amurgul
cu o lacrimă între gene,
clipele trec, clipele vin,
timpul curge
ca o apă
O întrebare firească; de reținut și căutat răspunsul de toți și fiecare în parte...