SE MUTĂ SATU-N CIMITIR
Tristeţea e pe valea care curge satul,
Ce-n fiecare zi se mută sus, în cimitir,
Sunt tot mai rari sătenii, pe la poartă,
Şi tot mai rar, cu var, trece un coviltir.
Câmpuri şi dealuri au ajuns pârloagă,
Iar mulţi bătrâni în beţe-şi târăsc paşii;
Au ochi de sfinţi dar trupu-i fără vlagă,
Nu uită de copii şi-n biserică se roagă.
Demult lucrau ogoarele pân' se-nnopta,
De sărbători se întreceau la horă-n sat,
Iarna, femeile-n războiul de ţesut trudeau
Şi-n şezători puneau poveşti la depănat.
La şcoală, clasele erau un stup de copii,
Ce vara-nălţau colbul de pe uliţă- n nori,
Azi drumu-i asfaltat iar copiii tot mai rari
Şi doar prin cimitir se sădesc multe flori.
Dar parcă toate, astea, le-am trăit în vis,
Timpul a preschimbat satu-ntr-un martir,
Iar din ce-a scăpat exodului, către oraş,
Cu fiecare zi, se mută sus, sus în cimitir.
7 Iunie 2017 - MIT
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii