În gânduri mi-au crescut aripi de păsări
şi păduri de salcâm înflorit
cu zumzet de albine.
Împătimit de iubirea târzie
trec fără să gust mierea,
chemarea la rampă
nu mă lasă.
Timpul deschide şi închide cortina,
nu mă dau în spectacol,
dar iubesc jocul
prin care viaţa se grăbeşte,
se schimbă actorii
în ultimul act.
Ei rar mor pe scenă,
dar scena moare odată cu ei
şi totul trebuie reluat altfel.
-->
Comentarii