semne de primăvară
galopează sălbatic timpul
peste strigătul tăcerii,
s-au topit visele,
a sosit ceasul privighetorii,
în acestă primăvară
cântecul pietrelor va deveni rapsodie,
unde psalmii vor curge
ca mierea-n amurg,
unde mânjii murgi
vor zburda pe coline,
unde răcoarea stelelor târzii
mă va înfiora,
unde va râde cerul
când palmele mele vor modela
lutul tău albastru
de amforă virgină;
ce desfrâu frumos e primăvara,
când pământul vorbeşte de dragoste,
când luna şi soarele alunecă
pe poteci de aur,
când pădurea confundă
cerul cu pământul,
când priveliştile copilăriei
devin uliţe spălate de luceferi;
ninge lumina petale cu îngeri,
arde câmpia în vraja de stele,
pădurea din mine se-aude foşnind,
printre trilurile de privighetori,
trăgând poveri de verde şi albastru
dintr-un ocean de muguri ce se nasc
într-un mister al învierii noastre.
sâmbătă, 20 februarie 2016
-->
Comentarii
Foarte frumos! Prețuire!