Cum plouă pe străzi,
cum ne acoperă cu straturi de apă,
nopţi de stele strâng în pumni
ca la frânghii pe noduri
şi dimineţile separă pe alocuri ceaţa
cu gheare de raze.
Şi ce se mai poate întâmpla,
ce abur fabulos
iese din pământ şi se ridică?
Aşa îndrăznesc să mă bucur,
stau la fereastra unui gând şi aştept
să-mi surâzi în oglindă
ca un cais pregătit de nuntă.
Să-mi crestezi pe buze
semnul tău de iubire
înroşit de lăcomia gurii mele
până ce aripi îţi cresc la glezne,
să zbori
pe deasupra de plăcere ori închipuire.
Apoi dulceaţa crudă
să mă biruie,
să mă molipsească
în ierburile părului tău de mătase.
-->
Comentarii