Simţire
(GV)
Te simt răsărit, întinderea mea de Sus,
cum izvorăşti din lumina totul.
Tu, tu eşti uimirea minţii mele,
care sfâşie visul cu privirea,
ca să te găsesc
în toate culorile lui
şi apoi să mă dărui albului tău,
răspuns la rugăciunea
zâmbetului ce îmi taie
respiraţia.
Te simt aerul meu proaspăt
din lumea sfinţilor,
răsărit al unui altfel Soare,
ca o fericire fără margini,
rugându-te să mă laşi să cad
în genunchi,ca tu să mă pătrunzi
cu lumină.
Primeşte-mă, în cerul palmelor tale
şi mă binecuvîntează
cu întinderea ta în nesfârşire,
ca eu să mă simt adunat
şi pătruns de lumina ta !
-->
Comentarii